Burse - Fonduri mutuale
Criza din 2020 vs criza din 2008: Bursa de la Bucureşti este mai vioaie, investitorii au curaj să-şi deschidă conturi în plină criză, iar şansele de revenire sunt mai mari
Autor:
Liviu Popescu
08.04.2020, 07:00
2258
♦ Criza coronavirusului a infectat aproape toate ramurile din economie ♦ Epidemia a determinat măsuri extraordina carantină, ceea ce a afectat consumul intern cât şi exporturil ♦Această perturbare a economiei a prăbuşit bursele, inclusiv pe cea de la Bucureşti În T1/2020 indicele principal BET s-a prăbuşit cu 24% ♦ De altfel, toţi indicii principali din Uniunea Europeană au fost pe minus în primele trei luni ale acestui an ♦ „Acum vedem conturi redeschise, sunt investitori care vin cu sume noi de bani, piaţa este vie şi se păstrează la un nivel bun faţă de începutul lunii martie, când trendul de scădere era unul accentuat“ ♦ În ultimele două săptămâni, BET a urcat cu 8% ♦ Şi nu doar investitorii de retail sunt prezenţi zilele acestea la Bursă, ci şi administratorii de pensii private ♦ „Investitorii reacţionează diferit în această criză faţă de cea din 2008, iar pe de altă parte avem fondurile de pensii care în criza precedentă nu existau şi care în prezent beneficiază de un input constant de resurse.“
Unii români nu se tem de prăbuşirile bursiere din ultimele săptămâni şi îşi deschid conturi de tranzacţionare, fiind atraşi de preţurile scăzute ale acţiunilor, reacţie care îi determină pe cei mai vechi brokeri din piaţă să considere că Bursa de la Bucureşti este mai vioaie în criza din 2020 faţă de criza din 2008.
„Nici măcar în 2008 - 2009 nu am trăit o astfel de perioadă, pentru că acum nu avem un declanşator economic. Este o diferenţă majoră faţă de cealaltă criză: piaţa are o reacţie mult mai puternică, mai vioaie“, a spus Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction, în cadrul unei dezbateri online organizate marţi de operatorul pieţei de capital.
El consideră că revenirea preţurilor acţiunilor va fi mai rapidă în această criză faţă de precedenta. „Vorbim de o recesiune indusă venită pe un sistem economic care nu avea mari probleme financiare“.
Criza coronavirusului a infectat aproape toate ramurile din economie şi a determinat măsuri extraordinare de carantină, ceea ce a afectat consumul intern cât şi exporturile, iar prin urmare această perturbare a economiei a prăbuşit bursele, inclusiv pe cea de la Bucureşti. În T1/2020 indicele principal BET s-a prăbuşit cu 24%. De altfel, toţi indicii principali din UE au fost pe minus în primele trei luni ale acestui an, arată datele agregate de ZF.
„Acum vedem conturi redeschise, sunt investitori care vin cu sume noi de bani, piaţa este vie şi se păstrează la un nivel bun faţă de începutul lunii martie când trendul de scădere era unul accentuat“, spune Brendea.
Tranzacţiile mai mari pot fi observate în lichiditatea bursieră în contextul în care media anului 2020 este de 54 mil. lei pe segmentul de acţiuni, cea mai ridicată din 2007 încoace, arată datele agregate de ZF. De altfel în ultimele zile, în doar câteva ore de la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, investitorii realizaseră deja tranzacţii de 40-50 mil. lei.
Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj bursier din România, consideră că piaţa bursieră de la Bucureşti a trecut într-o altă etapă de maturizare, evoluţie susţinută şi de marii investitori.
„Bursa a trecut într-o altă zonă de maturitate: suntem la adolescenţă faţă de pubertatea din 2008-2009. Investitorii reacţionează diferit faţă de atunci, iar pe de altă parte avem fondurile de pensii care în criza precedentă nu existau şi care în prezent beneficiază de un input constant de resurse“, spune Isac.
Admininistratorii de pensii private, care prin intermediul fondurilor Pilon II sunt cei mai mari investitori ai bursei locale, sunt prezenţi în aceste zile la bursă, cel mai recent exemplu fiind cel de luni seară când Banca Transilvania a anunţat că fondurile de pensii ale NN au depăşit reperul de 10% din capitalul social, investiţie de aproape 1 mld. lei. Tocmai depăşirea acestui prag a impulsionat şi alţi investitori la banca de la Cluj astfel că marţi după-amiază acţiunile TLV urcau cu 7,3% pe o lichiditate de 17 mil. lei. „Încă stăm bine. Mă uitam şi în domeniul bancar, acolo unde acţiunile au fost mult mai jos în timpul OUG 114, deci piaţa rezistă destul de bine“, spune Isac.
Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al Golding, unul dintre cei mai activi intermediari pe partea de listări la Bursa de la Bucureşti din ultimii ani, consideră că investitorii care intră în aceste zile la achiziţii de acţiuni trebuie să intre treptat pentru că este posibil să mai fie scăderi.
„Sunt companii listate care merită urmărite, sunt bine capitalizate, inclusiv băncile, sunt companiile de utilităţi care nu sunt atât de afectate de această criză a coronavirusului“, spune el.
„Aş face o singură cumpărare pe săptămână şi aş aloca 5-7% din cashul disponibil“.
Lucian Isac, director general Estinvest: Bursa a trecut într-o altă zonă de maturitate: suntem la adolescenţă faţă de pubertatea din 2008-2009. Investitorii reacţionează diferit faţă de atunci, iar pe de altă parte avem fondurile de pensii care în criza precedentă nu existau şi care în prezent beneficiază de un input constant de resurse.
Alin Brendea, director general adjunct Prime Transaction: Nici măcar în 2008 -2009 nu am trăit o astfel de perioadă, pentru că acum nu avem un declanşator economic. Este o diferenţă majoră faţă de cealaltă criză: piaţa are o reacţie mult mai puternică, mai vioaie. Şi în 2008 am avut scăderi, dar lipsea acea reacţie a investitorilor.
Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare Goldring: Investiţia la bursă este o investiţie tocmai datorită dividendului. Sunt companii listate care merită urmărite, sunt bine capitalizate, inclusiv băncile, sunt companiile de utilităţi care nu sunt atât de afectate de această criză a coronavirusului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Miza: cum atragem băncile spre mediul de business? Băncile au frânat creditarea companiilor în 2025, finanţările efectiv noi fiind de circa 7 mld. lei, la jumătate faţă de anul anterior. Firmele mai mult au restructurat datorii vechi în 2025
-
De la zero la 200.000 de metri pătraţi. Birouri pentru 20.000 de corporatişti sunt în construcţie în Capitală
-
De ce îşi satisface România doar o treime din consumul de unt? Importurile au crescut cu 37% în valoare în doar un an, până la 137 mil. euro, iar Polonia e principalul furnizor
-
Deficitul de personal din turism creşte importurile de forţă de muncă străină. „Există organizaţii în care angajaţii străini reprezintă mai mult de un sfert din totalul personalului.“
-
Moldova are autostradă. Ce face cu ea? Cum mişcă A7 businessul curierilor: „Livrăm peste 50.000 de colete zilnic în regiunea Moldovei, dintr-un total de 400.000 colete în toată ţara. Autostrada ne permite să reducem timpul de tranzit cu o oră în această zonă“
-
Bursă. Finanţe personale. Cum arată datele de la finalul IPO Electroalfa
-
Românii se lămuresc cât de nocive sunt băuturile carbogazoase dulci. Volumele îmbuteliatorului Coca-Cola în România s-au întors la nivelul din 2016 după trei ani consecutivi de scăderi
-
GEN Z Lifestyle. Competiţii de Catan, seri de şah, sesiuni de lectură, cluburi de poezie sau cum se transformă serile odată cu nevoia de a trece dincolo de ecrane? „E mai sănătos şi te încarcă cu energie mult mai bine faţă de statul în social media.“
-
Meet the speakers. Richard König, CEO & co-founder al Enery, dezvoltatorul unuia dintre cele mai mari proiecte hibride din Europa, amplasat în Giurgiu, participă la ZF Power Summit: Cum se integrează coloşii verzi, cu o capacitate tot mai mare, într-o piaţă în care foamea de energie este tot mai mică?
-
Sorin Pâslaru, ZF: PIB-ul României va trece în 2026 de o bornă istorică: 400 mld. euro. A fost nevoie de 12 ani să treacă de la 100 mld. euro la 200 mld. euro, de 5 ani să treacă de la 200 mld. euro la 300 mld. euro, iar de la 300 mld. euro la 400 mld. euro a trecut în doar 3 ani. În 5-7 ani vom depăşi Austria
-
ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. Cât plăteşti, de fapt, pentru administrarea banilor tăi şi cât te costă să fii participant la un fond de pensii private sau la un fond de investiţii
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Radu Cojoc, Goldring: Există aşteptări mari pentru raportările financiare. Investitorii vor fi exigenţi cu energia şi utilităţile; chiar şi rezultate în linie, precum la OMV Petrom, pot aduce marcări de profit
-
Companiile de brokeraj pe zona asigurărilor de viaţă au ajuns la un volum al intermedierilor de 496 mil lei în 9 luni/2025, în creştere cu 16%. OVB Allfinanz Broker preia conducerea clasamentului de la Amsterdam Broker, iar podiumul este completat de Kunden Broker
-
Care este povestea Coramet, o afacere pornită acum 35 de ani la Cluj şi care astăzi operează cinci depozite şi 34 de magazine de materiale de construcţii
-
Poveştile speciale ale unor personaje mai speciale de la Jocurile Olimpice de Iarnă
-
Cu boomul şistului pe sfârşite în SUA, producătorii americani de petrol de şist privesc dincolo de graniţe pentru creştere
-
Dan Lăzărescu, şeful operaţiunilor Bosch în România preia şi conducerea Centrului de Inginerie Bosch din Cluj. Prioritatea mea este să consolidez şi mai mult poziţia României în ecosistemul nostru global de inovaţie
-
ZF 15 minute cu un antreprenor. Snow Fest, o serie de festivaluri organizate în Alpii Francezi de o familie de antreprenori locali, adună 5.000 de români în două staţiuni de schi din Franţa. „Din totalul locurilor de cazare, circa 40% sunt ocupate de românii veniţi la festivalurile organizate de noi“
-
Industria auto a Serbiei este în criză profundă: 6.000 de muncitori au fost deja disponibilizaţi, iar 12.000 au fost trimişi în concediu plătit cu 60% din salariul de bază
-
Siderurgia, cea mai mare problemă a Europei: Polonia este inundată de oţel mai ieftin din Germania. Fără energie mai ieftină subvenţionată de stat, industria poloneză, care se luptă cu energia scumpă, se teme că nu va supravieţui. Germania discută în acest moment schema pentru susţinerea propriilor oţelării, inclusiv prin tarife la importurile de oţel