După un an 2023 marcat de volatilitate şi incertitudine, dar care a adus randamente satisfăcătoare pentru investitori, ne uităm la cum au evoluat indicii bursieri globali, analiştii marilor bănci de investiţii europene se aşteaptă ca randamentele anului 2024 să nu se ridice la acelaşi nivel. ZF continuă seria de prognoze cu Barclays, BNP Paribas, UBS şi ING.
Analiştii de la Barclays, una dintre cele mai mari instituţii bancare britanice, se aşteaptă ca economia mondială să încetinească în 2024, dar într-un mod benign, adică cu rate ale şomajului scăzute şi noi scăderi ale inflaţiei în marile economii. Nu văd un soft landing categoric, dar va fi în mod clar aproape de soft landing.
În ceea ce priveşte economia globală, conform previziunilor analiştilor, SUA, zona euro şi China vor înregistra o creştere economică de 1,2%, 0,3%, respectiv 4,4% în 2024. „Per total, analiştii noştri se aşteaptă ca economia globală să se majoreze cu 2,6% anul viitor. Aceasta reprezintă o încetinire faţă de estimarea lor de creştere de 3% de la începutul acestui an. Acest lucru ar reprezenta însă un minim benign pentru ciclul de business”, scrie Barclays.
Inflaţia ar trebui să scadă, dar nu suficient de rapid pentru a declanşa cicluri mari de relaxare monetară. „Analiştii se aşteaptă ca presiunile asupra preţurilor din zona euro să continue să se estompeze, deoarece cererea rămâne slabă, iar rata şomajului creşte. Aceştia văd inflaţia globală la 2,3% în 2025.”
La nivelurile actuale, acţiunile sunt mai atractive decât obligaţiunile. Analiştii preferă acum acţiunile globale în detrimentul pieţelor de obligaţiuni de bază. „Analiştii se aşteaptă ca acţiunile globale să obţină în 2024 randamente de o cifră (…) şi să surclaseze veniturile fixe.”
BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, spune că relaţiile comerciale cu SUA vor rămâne probabil dificile, indiferent cine va fi ales următorul preşedinte şi că zona euro este foarte probabil să treacă printr-o recesiune uşoară. „Conform estimărilor noastre, va creşte cu greu în 2024.”
Anul 2023 a fost martor al unei volatilităţi extreme în naraţiunea macroeconomică – „volatilitate narativă” – pe lângă volatilitatea sporită a activelor financiare, în special a celor cu venit fix. În timp ce SUA au cunoscut o uşoară recesiune a profiturilor, câştigurile europene au crescut în mod constant pe parcursul perioadei post-COVID. „2024 ar trebui să aducă o continuare a schimbării către o dublă materializare.”
AI-ul poate fi marele uniformizator al educaţiei, ştergând distincţiile dintre ţări şi dintre învăţământul de stat şi cel privat. De asemenea, ratele ridicate al dobânzilor înseamnă că investiţiile pe termen scurt şi cu randamente reduse ar putea oferi acum randamente absolute atractive. Totodată, creditorii ar trebui să se asigure că proiectele generează venituri suficiente şi fluxuri de numerar stabile.
Şi UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, se aşteaptă ca în Europa creşterea să rămână moderată. Băncile centrale încep să reducă ratele dobânzilor în 2024, ceea ce înseamnă că pieţele de obligaţiuni guvernamentale supraevaluează riscul ca ratele ridicate să reprezinte noua normalitate. „Noi ne aşteptăm ca randamentele să scadă în 2024.”
Pe de altă parte, politica va avea un rol important în 2024 – alegerile prezidenţiale din SUA, războaiele actuale dintre Israel şi Hamas, respectiv Rusia şi Ucraina, precum şi rivalitatea dintre SUA şi China ar putea afecta pieţele la nivel global. „Investitorii ar trebui să se pregătească pentru episoade de volatilitate determinată de factori politici şi să ia în considerare acoperirea riscurilor”, consideră analiştii.
În ceea ce priveşte obligaţiunile, piaţa este extrem de optimist, aşteptându-se ca randamentele obligaţiunilor guvernamentale să scadă anul viitor, susţinând randamentele pozitive pentru clasa de active. Pe acţiuni, se preconizează o revenire moderată a indicilor bursieri globali, pe măsură ce cresc câştigurile, iar ratele dobânzilor şi randamentele obligaţiunilor scad.
Olandezii de la ING consideră că scăderea în zona euro nu se va mai adânci, însă redresarea este încă departe. În scenariul de bază, ratele mai mari ale dobânzilor determină o recesiune tehnică uşoară în peste iarnă, iar Banca Centrală Europeană (BCE) începe să reducă ratele cam în acelaşi timp cu Fed, banca central americană. În scenariul negativ, riscurile provin din creşterea preţurilor la energie, care ar duce la creşterea inflaţiei şi ar împinge economia într-o recesiune mai profundă. În fine, în scenariul optimist, zona euro evită complet recesiunea, iar inflaţia scade mai repede decât se aşteaptă.
„Trei îndemnuri pentru zona euro: 1. Încă un an de stagnare, deoarece consumul privat dezamăgeşte; 2. O politică fiscală inegală, deoarece Germania se îndreaptă spre austeritate; 3. Dezinflaţia a declanşat reducerea ratei BCE înainte de vară”, scriu analiştii.
Pentru ţările din Europa Centrală şi de Est se anunţă o nouă divergenţă. Şi aici ING oferă trei perspective: „1. Băncile centrale sunt pregătite să reducă ratele, dar fiecare în felul ei; 2. Inflaţia se îndreaptă spre ţintă, dar ultimul kilometru va fi cel mai greu; 3. Optimism cu privire la anul viitor, dar ne aşteptăm ca redresarea să fie fragilă.”
