Burse - Fonduri mutuale

O întrebare la care ASF şi Parlamentul ar trebui să afle răspunsul: Cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 milioane de români în acţiunile Wirecard (nu mai erau acţiuni de cumpărat în România?), cea mai mare fraudă din Germania, cu un CEO arestat şi 2 mld. euro lipsă, şi mai ales cine este responsabil dacă s-au pierdut bani

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

O întrebare la care ASF şi Parlamentul ar trebui să...

Autor: Cristian Hostiuc

23.06.2020, 20:15 29033

Nu ştiu ce a făcut ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară - în ultimele luni (probabil îşi aştepta noul preşedinte), dar până acum m-aş fi aşteptat ca Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF, responsabil de supravegherea sectorului de pensii din România, unde 7 milioane de români au banii de pensie prin Pilonul II, să cerceteze din proprie iniţiativă şi să ofere public un răspuns la întrebarea: cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 milioane de români în acţiunile Wirecard (nu mai erau acţiuni de cumpărat în România?), cea mai mare fraudă din Germania, cu un CEO arestat şi 2 miliarde de euro lipsă şi mai ales cine este responsabil dacă s-au pierdut bani.

NN Pensii este cel mai mare administrator din Pilonul II dintre cei şapte administratori, cu active de 22,5 miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro, unde peste 2 milioane de români au banii.

Pilonul II are active de 64,6 miliarde de lei la finalul lunii mai 2020, adică 14,41 de miliarde de euro şi unde 7,4 milioane de români au banii de pensie.

Cei mai mulţi salariaţi români nu ştiu că lunar 3,75% din salariul brut este trimis obligatoriu către unul dintre cele şapte fonduri de pensii Pilon II.

Pentru cei şapte administratori, Pilonul II este businessul perfect, adică lunar le intră bani fără să depună vreun efort, având în vedere că aşa spune legea: salariaţii trebuie să cotizeze obligatoriu cu 3,75%.

Wirecard este un Fintech german/european care s-a umflat spectaculos în câţiva ani, dar în jurul căruia au fost tot timpul semne de întrebare, una dintre ele fiind legată de veniturile raportate, existând suspiciuni că erau false.

În 2018, Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa, a scris despre acest lucru, citând surse anonime din cadrul companiei. Firma a negat acest lucru, iar Autoritatea de Supraveghere Germană nu a descoperit nimic.

Financial Times şi-a susţinut poziţia, iar în final a avut dreptate: după mai multe audituri, s-a descoperit că lipsesc 1,9 miliarde de euro, mai precis nu ar fi existat niciodată, veniturile fiind umflate.

Markus Braun, directorul executiv şi cel mai mare acţionar, a fost arestat luni.

În perioada de glorie, Wirecard, care procesa zeci de miliarde de euro în tranzacţii de credit şi debit în fiecare an, ajunsese la o capitalizare de 24 de miliarde de euro, intrând chiar în indicele DAX, cel mai important indicator al bursei germane.

În septembrie 2018, o acţiune Wirecard ajunsese la 195 de euro, iar acum a scăzut la 17 de euro, valoarea de piaţă a companiei fiind de numai 1,9 miliarde de euro.

În semestrul II 2018, când au început să apară informaţii legate de o posibilă umflare a veniturilor la Wirecard, NN Pensii a început să cumpere acţiuni Wirecard, raportând o deţinere de 106.500 acţiuni.

În S1 2019, NN Pensii a raportat un număr mai mare de acţiuni - 147.000, iar la finalul lui S2 2019 a ajuns la 252.000 de acţiuni, în valoare de 130 de milioane de lei.

ZF a descoperit că Wirecard a ajuns cea mai mare expunere externă a NN Pensii cercetând rapoartele semestriale publicate.

Acum câteva zile, NN Pensii a răspuns laconic la întrebările ZF legate de investiţia în acţiunile Wirecard, că a vândut toată deţinerea, fără a da alte detalii legate de profitul sau pierderea obţinută.

Este puţin probabil să fi avut câştig, doar dacă NN Pensii a pariat pe scăderea acţiunilor Wirecard.

Directorul executiv al NN Pensii, o companie deţinută de grupul olandez NN, este Andreea Pipernea, iar directorul de investiţii în perioada în care NN Pensii a cumpărat acţiuni Wirecard a fost Cristian Popa, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al BNR din octombrie 2019.

NN Pensii nu este obligată să răspundă la întrebările ZF în privinţa acestei investiţii întrucât nu se supune legii accesului public la informaţii.

Nici cei 2 milioane de români care contribuie lunar cu 3,75% din salariul lor la Pilonul II administrat de NN Pensii nu au cum să afle ce s-a întâmplat cu acţiunile Wirecard, întrucât administratorul dă doar informaţii agregate. Dar ASF, ca organism de reglementare şi supraveghere, poate să cerceteze acest caz şi poate să obţină răspunsuri.

Mai mult decât atât, Parlamentul, prin extrem de vocala Comisie de buget-finanţe, poate chema la audieri conducerea ASF şi, poate, pe cei care conduc NN Pensii - având în vedere că legea de înfiinţare a Pilonului II a fost aprobată de Parlament - pentru a cerceta acest caz şi a oferi publicului răspunsuri.

NN Pensii, ca administrator al Pilonului II, poate să investească banii românilor unde vrea, atâta timp cât se încadrează în prevederile legale şi normele ASF. Dar, în interorul acestor prevederi, deciziile îi aparţin.

Dacă investiţia în acţiuni Wirecard a fost profitabilă, trebuie să aflăm cui îi adresăm felicitări, dar dacă s-au pierdut bani trebuie să aflăm câţi bani s-au pierdut şi cine a fost responsabil de acest plasament.

O altă întrebare este cum a ajuns NN Pensii să investească în acţiuni externe (legal poate să o facă), când pe Bursa de la Bucureşti acţiunile de stat - Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica - dau cele mai mari dividende din lume, iar titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor au poate cele mai mari dobânzi din Europa.

Este adevărat că NN Pensii are acţiuni pe Bursa de la Bucureşti, cea mai mare expunere fiind pe Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România.

Deşi fondurile de pensii Pilon II sunt formate din banii angajaţilor români, administratorii sunt extrem de puţin transparenţi în privinţa modului cum administrează banii.

Dacă mult hulitele SIF-uri dau rapoarte trimestriale, administratorii Pilonul II de pensii dau rapoarte semestriale. Din aceste rapoarte putem afla care au fost mişcările efectuate, dar nu putem vedea individual dacă un plasament într-o acţiune sau obligaţiune a fost profitabil sau nu.

Deci administratorii pot să piardă bani fără ca publicul să ştie.

Poate ASF, cu un nou preşedinte, ar trebui să le ceară administratorilor să mai introducă o coloană în rapoarte, din care cei şapte milioane de români să afle - pentru că sunt banii lor - ce câştig au avut sau ce pierdere pe fiecare poziţie individuală.

Deşi NN Pensii administrează banii angajaţilor români, din rapoarte nu aflăm deloc cum s-au implicat în companiile unde au investit. Şi mai ales ce întrebări au pus în Adunările Generale ale Acţionarilor.

Poate ASF ar trebui să le ceară administratorilor să raporteze la câte AGA şi-au trimis oamenii şi ce poziţie au avut, cum au apărat interesele celor care contribuie fără voia lor în aceste fonduri, mai ales că primesc un comision din activele administrate.

În fiecare an, în Pilonul II intră 1 miliard de euro din cei 3,75% din salariile brute pentru 7 milioane de angajaţi.

Pentru că încep deja să se strângă foarte mulţi bani - deja sunt 15 miliarde de euro în joc -, ASF şi Parlamentul, prin Comisia de buget-finanţe, ar trebui să fie mult mai implicaţi, mai ales că cei 7,4 milioane de români contribuabili nu au cum să le ceară socoteală administratorilor.

Nu ştiu cum a fost plasamentul făcut de NN Pensii în Wirecard, dar ASF şi Parlamentul ar trebui să cerceteze acest caz, pentru ca ulterior să nu se mai întâmple. Când s-a înfiinţat Pilonul II, una din explicaţii a fost că trebuie să contribuie la dezvoltarea Bursei de Valori din Bucureşti şi la dezvoltarea companiilor româneşti.

În schimb, administratorul NN Pensii a contribuit la dezvoltarea Bursei de la Frankfurt şi la o mare “ţeapă”.

 

P.S. Acum şase ani, un antreprenor român, Marcel Bărbuţ, care a decedat acum doi ani, a încercat să ridice bani de pe Bursa de Valori Bucureşti pentru ADPlast, pentru a realiza o nouă investiţie. Fiind “mai negru la faţă”, mai vocal, mai din topor, fără limbi străine, fără limbaj corporatist, în final nu a reuşit să ridice aceşti bani (nu erau mulţi - vreo 10 milioane de euro).

Nu ştiu cum au fost discuţiile cu administratorii Pilonului II de pensii, dar ADPlast nu s-a mai listat la Bursă şi a fost un eşec pentru piaţa de capital românească.

Fiind un antreprenor adevărat, Marcel Bărbuţ a făcut investiţia, iar ADPlast a ajuns să fie achiziţionată după moartea lui de către grupul elveţian Sika, care a plătit în jurul a 170 de milioane de euro, de vreo 4-5 ori mai mult decât era evaluată compania în 2014, când voia să se listeze la Bursă.

Dar ce să-i faci dacă Marcel Bărbuţ era mai mult pe şantier şi mai puţin în faţa unor power-point-uri în discuţiile cu investitorii!

Noroc că NN Pensii a cumpărat acţiuni Wirecard!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO