Polonia a ajuns să aibă cea mai mare bursă din Europa Centrală şi de Est şi să fie singurul stat din regiune care a evitat recesiunea economică în 2009 aducând companiile de stat pe Bursă fără însă ca activele strategice din energie şi sectorul financiar să ajungă integral pe mâinile investitorilor străini, model ce poate fi copiat şi de România, spune Pawel Tamborski, subsecretar de stat la ministerul polonez al trezoreriei.
Polonia a atras atenţia şi admiraţia întregii Europe prin privatizările derulate în ultimele două decenii, impunându-se drept un model de succes în rândul statelor foste comuniste prin eficienţa şi transparenţa cu care a vândut activele de stat, dar şi sumele ridicate atrase de la investitorii privaţi, de circa 30 mld. euro, care au ţinut-o departe de recesiune în plină criză financiară.
Însă aceste privatizări au fost în majoritatea cazurilor doar cedări ale unor pachete minoritare şi nu a pachetului majoritar de acţiuni. România nu a fost dată niciodată drept exemplu de succes deşi a privatizat mai mult decât Polonia, având în vedere că cele mai importante sectoare din economie sunt în prezent dominant private după ce statul a cedat controlul.
În România, odată contractul de vânzare încheiat, statul român şi-a luat "la revedere" de la respectivele companii (precum BCR, Petrom) chiar dacă acestea sunt strategice pentru economie.
"Prin privatizarea pe bursă a companiei, statul se asigură că deciziile se iau local şi nu la Oslo sau la Viena, cum ar fi cazul unei privatizări prin vânzarea companiei către un investitor strategic. Şi în Polonia există aceleaşi discuţii cu privire la controlul pe care statul trebuie să îl aibă asupra companiilor strategice. Statul polonez şi-a păstrat controlul la companiile considerate strategice prin două modalităţi: fie participaţia la respectiva companie nu scade niciodată sub pragul de 51% din capital, fie prin menţiuni în actul constitutiv al companiei care îi asigură o "supramajoritate" statului polonez chiar dacă deţine o participaţie mai mică", a declarat pentru Ziarul Financiar Pawel Tamborski, subsecretar de stat la ministerul polonez al trezoreriei.
Înainte de a veni la ministerul trezoreriei, Pawel Tamborski a lucrat ca bancher de investiţii la grupul UniCredit, de unde s-a implicat în cele mai mari privatizări din Polonia.
Oficialul a dat exemplu compania PGE, cel mai mare producător de energie din Polonia controlat în proporţie de 70% de statul polonez, la care, prin lege, este stabilit că participaţia statului nu va scădea niciodată sub 51% din capital. PGE este listată la bursă şi are o capitalizare de 9 mld. euro.
O altă situaţie este banca PKO, la care statul polonez deţine o participaţie sub pragul de 51% din capital şi cu o capitalizare bursieră de circa 10,4 mld. euro, unde nicio decizie-cheie nu poate fi luată fără acordul statului. Spre deosebire în România cea mai mare bancă, BCR, a fost cedată austriecilor, şi nici măcar nu a ajuns să fie listată pe bursă aşa cum prevedea contractul de privatizare, pentru că Viena s-a opus. De asemenea, legislativul polonez pregăteşte o lege care, printre altele, stabileşte o listă cu 19-20 de companii considerate strategice pentru economie.
Discuţiile despre menţinerea de către stat a controlului asupra activelor strategice sunt de actualitate în condiţiile în care, la presiunea Fondului Monetar Internaţional, statul român se pregăteşte să vândă pe bursă 15% din producătorul naţional de gaz Romgaz, cea mai profitabilă companie din portofoliu, şi participaţii de câte 10% din marii producători de energie Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
"Nu este bine să fii forţat să faci ceva pentru că nu se ştie cum vor reacţiona pieţele. Când eram bancher de investiţii, întotdeauna le vorbeam clienţilor mei despre cât de important este "timing"-ul în reuşita unei tranzacţii. Cheia este să înţelegi ce anume vor pieţele şi care este sentimentul investitorilor. Dacă nu eşti pregătit să ieşi pe piaţă cu o companie, mai bine aştepţi un moment până când situaţia pe pieţele de capital se îndreaptă", a continuat Pawel Tamborski.
În vara anului trecut, statul român a încercat, fără succes însă, să vândă 9,84% din Petrom. Unii specialişti din piaţă consideră că reprezentanţii statului sunt responsabili pentru eşec, din cauză că au stabilit un preţ prea mare. Alţii spun că vina aparţine intermediarilor, care au ales o strategie complicată şi nu au reuşit să convingă fondurile de investiţii să subscrie.
"Din informaţiile pe care le am, oferta Petrom nu a fost "customer-friendly", iar procedura de subscriere a fost destul de complicată. Trebuie luat însă în calcul faptul că pe o piaţă fără lichiditate este foarte dificil să obţii un preţ mare, astfel că uneori este mai bine să vinzi un pachet mai mic de acţiuni la un preţ mai mic, doar pentru a adăuga lichiditate pieţei, pentru a câştiga vizibilitate şi pentru a atrage interesul investitorilor, pentru ca mai apoi să ieşi cu un pachet mai consistent de acţiuni la un preţ mai bun", a continuat oficialul.
Statul român nu a fixat încă o dată la care va scoate din nou la vânzare pachetul de 9,8% din Petrom, însă pentru acest an are programate două oferte secundare la Transgaz şi Transelectrica şi o ofertă iniţială la Romgaz, în urma cărora s-ar putea strânge circa 550 mil. euro. Pe de altă parte, Polonia vrea să strângă în acest an 2,5 mld. euro după ce în 2011 a atras 3,3 mld. euro.
"Anul 2012 arată mult mai promiţător şi cred că va fi mai bun pentru privatizări decât cea de-a doua jumătate a anului 2011, când, din cauza contextului nefavorabil, pieţele internaţionale au fost închise pentru acest tip de tranzacţii. Trebuie să fim flexibili şi să urmărim îndeaproape evoluţia sentimentului investitorilor", a conchis Pawel Tamborski.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
