Lipsa unor companii de talie mare la tranzacţionare şi absenţa majorărilor de capital din partea companiilor de stat fac ca fondurile de pensii private Pilon II, care sunt alimentate lunar cu 1 mld. lei din economiile de bătrâneţe ale viitoriilor pensionari, să devină prea mari pentru dimensiunea actuală a Bursei de Valori.
Astfel administratorii acestor fonduri sunt nevoiţi să se orienteze în investiţii în acţiuni pe alte pieţe de capital în contextul în care la Bursa de Valori au ajuns la ponderi care în urmă cu câţiva ani păreau de neatins: la Banca Transilvania au urcat din vara lui 2019 şi până în toamna lui 2023 de la 16% la 27%. La Fondul Proprietatea de la 14,7% la 34% iar la Petrom au dublat la 14%.
Lipsa lichidităţii pe AeRO şi strategia acestor investitori de acumulare – buy&hold - îi fac să prefere companiile cu lichiditate ridicată, în speciale cele din indicele BET. Circa 25% din viramentele lunare primite de fonduri sunt investite în acţiuni la Bursa de Valori.
De la 1 ianuarie 2024 fondurile vor deveni şi mai mari în contextul în care contribuţia pe care o virează românii la un fond P2 urcă de la 3,75% la 4,75%, ceea ce traduce în viramente lunare în plus de circa 300 mil. lei în fiecare lună.
“Bursa de Valori este mică pentru P2 şi va fi din ce în ce mai mică din cauza ritmului foarte scăzut al listărilor marilor companii”, spune Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei Pensilor Administrate Private şi director general BCR Pensii.
“Mai mult, aşa cum s-a văzut în cadrul Hidro, ambiţia de a avea investitori străini chiar şi prin acceptarea unui preţ mai scăzut decât ar fi permis ofertele primite, a privat fondurile de pensii locale de oportunitatea de a investi mai mult în această companie. În aceste condiţii, este doar o problemă de timp că bursa locala să devină prea mică pentru fondurile de pensii şi că o discuţie serioasă şi profesionistă legată de modul alternativ prin care fondurile de pensii pot investi pentru dezvoltarea României să fie declanşată”.
Potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar din raportările fondurilor de pensii private Pilon II, cea mai mare deţinere din capitalul social al unei companii este la furnizorul de servicii medicale private MedLife (simbol bursier M), de 37%. Din această deţinere NN Pensii – cel mai mare fond Pilon II la care contribuie 2 milioane de salariaţi – are 13%. AZT Viitorul Tău, 8,7% iar Metropolitan Life Pensii Private, 4,45%.
Pe locul doi se poziţionează Fondul Proprietatea cu 31%, iar podiumul este completat de Banca Transilvania – cea mai mare bancă din România – cu 26%. Practic viitorii pensionari ai României au investiţii de 4,6 miliarde de lei la banca de la Cluj.
Circa 10% au fondurile din Hidroelectrica după ce în oferta de listare din vară au luat 50% din acţiunile scoase la vânzare de Fondul Proprietatea. Dar din vară încoace, linişte pe partea de listări la Bursa de Valori.
Reprezentanţii industriei fondurilor de pensii spun că pe lângă noi listări este nevoie de majorări de capital din partea statului român prin care pot fi susţinute planurile de investiţii ale companiilor la care statul este acţionar. De exemplu statul are 80% din Hidroelectrica, 70% din Romgaz, 83% din Nuclearelectrica.
