♦ Statul român şi ASF nu susţin listarea la Londra a celui mai mare producător de energie al României ♦ Reprezentanţii FP se tem de o cerere insuficientă din partea investitorilor români ♦ Procesul de alegere a brokerilor care vor face parte din consorţiul de listare va începe curând ♦ Tot FP spune că normele cantitative necesare pentru upgrade-ul la MSCI Emerging Markets nu vor ar fi atinse în cazul unei listări doar la BVB
Reprezentanţii Fondului Proprietatea (FP) spun că băncile cu care au purtat discuţii legate de listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai mare companie de stat, le-au spus că o listare a unui pachet de 15% din deţinerea de 20% a Fondului este dificil de realizat la Bursa de la Bucureşti şi că listarea ar trebui să aibă loc pe două pieţe.
„Am avut câteva întâlniri iniţiale cu câteva bănci care sunt interesante să participe, iar unele au transmis că dacă îşi doresc succesul scontat, listarea trebuie să aibă loc pe două pieţe. (...) Dacă plasăm 20% din Hidroelectrica, dimensiunea tranzacţiei va depăşi 2 miliarde de dolari, deci chiar şi după standarde internaţionale aceasta este o tranzacţie uriaşă. Când i-am întrebat dacă consideră că încă pot realiza o tranzacţie de 15% la Bursa de Valori Bucureşti, au devenit foarte anxioşi. Concluzia unanimă a fost că în acest caz ar trebui să diminuăm tranzacţia. Mesajul lor a fost că nu cred că o tranzacţie cu 15% din companie va fi posibilă la bursa locală”, a declarat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucharest Branch şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, joi, 21 aprilie, în cadul unei conferinţe de presă.
La finele lunii martie 2022, acţionarii Hidroelectrica au aprobat listarea companiei prin vânzarea de acţiuni deţinute de FP. Fondul spunea că preferă o listare duală, cu cel puţin 50% din titluri vândute la BVB, şi estima o evaluare de peste 2,3 miliarde de euro pentru 15% din companie, ceea ce ar reprezenta de departe cea mai mare listare a unei societăţi româneşti.
În martie, Fondul spunea că, în calitate de acţionar vânzător, ar trebui urmărită şi o listare pe o piaţă secundară internaţională adecvată, cum ar fi Bursa de Valori de la Londra (London Stock Exchange), având în vedere legăturile existente ale diverselor companii româneşti listate cu această piaţă.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu afirma la ZF Power Summit că statul român, în calitate de acţionar majoritar (80%), va susţine listarea Hidroelectrica doar la Bucureşti, iar mai recent şi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, spunea că ar trebui să dispară din vocabularul public expresia „listare duală” pentru companiile româneşti.
De asemenea, ministrul Energiei a declarat marţi pentru ZF că statul nu ia în calcul o listare duală a Hidroelectrica, dar că după listarea efectivă a unei cote din participaţia FP se gândea la o emisiune de acţiuni noi.
„Ce voiam noi să facem ca şi stat era emiterea de noi acţiuni şi vânzarea lor, practic capitalizarea Hidroelectrica şi nu vânzarea din participaţia statului pe Bursă. Ei vor să vândă un pachet de acţiuni, este alt tip de listare. Nu merg amândouă simultan. După ce listează FP pachetul ne mai gândim“, a spus Virgil Popescu la solicitarea ZF.
Marius Dan, Director General Adjunct, Strategie Corporativă, Franklin Templeton Bucharest Branch, a spus în cadrul aceluiaşi eveniment de joi că 15% este cifra inclusă în Programul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR).
„Cu acest IPO, vrem să ajutăm Guvernul României să atingă acea cerinţă pentru că acest IPO nu poate avea loc fără susţinerea lor şi fără aprobare în adunarea acţionarilor. În cazul unei listări locale nu credem că ne putem apropia de vânzarea unui procent de 15%. Aşadar, acea cerinţă nu ar putea fi îndeplinită. În cazul unei listări duale, dacă vindem 20%, ne angajăm să plasăm 15% la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă el.
Tot Marius Dan a adus în discuţie riscul de eşec al acestui IPO în cazul în care listarea nu are loc pe două pieţe.
„De fiecare dată când este un IPO ne întrebăm care este riscul de eşec. Noi credem că riscul de eşec ar fi relativ ridicat dacă facem doar o listare locală, pentru că ar putea fi cerere insuficientă la un preţ care este acceptabil pentru noi. Acesta este un activ foarte interesant. Nu vindem la orice preţ, vrem să obţinem preţul corect pentru noi şi pentru acţionarii noştri. Dacă nu putem atinge asta cu o listare la BVB, atunci o putem considera o tranzacţie închisă. Nu credem că va fi cazul cu o listare internaţională”, spune el.
Întrebat de ZF, Marius Dan a declarat că FP încă nu a început procesul de alegere a brokerilor care vor face parte din consorţiul de listare, dar că va începe curând. În august expiră interdicţia de listare instituită în urmă cu un an de stat.
„Bursa de Valori Bucureşti va fi cel mai mare beneficiar al acestui IPO. Free float-ul este bineînţeles unul dintre cele mai importante aspecte la care se uită investitorii instituţionali. Dacă este doar o listare locală, nu credem că obiectivul setat în PNRR de a avea cel puţin 15% din Hidroelectrica listată va fi atins, iar aceasta ar fi o problemă pentru Guvernul României. Din perspectiva free float-ului, acesta va fi semnificativ mai mic comparativ cu situaţia unei listări duale. Următoarea întrebare este dacă criteriile cantitative pentru upgrade-ul la MSCI Emerging Markets vor fi îndeplinite. Nu credem că va fi cazul dacă vom avea doar o listare pe piaţa locală. Credem cu tărie că va fi cazul dacă vom avea o listare duală, pe Bursa de Valori din Londra de asemenea”, adaugă reprezentantul Franklin Templeton.
Cea mai aşteptată listare de la bursa românească ar plasa Hidroelectrica pe primul loc în clasamentul celor mai mari companii de la bursa locală în funcţie de capitalizarea de piaţă, respectiv cât Petrom (27 mld. lei), Banca Transilvania (16 mld. lei), Digi (4 mld. lei) şi Electrica (3,2 mld. lei) la un loc.
KPMG evalua deţinerea de 20% a Fondului Proprietatea la 9,9 mld. lei la final de martie 2022, în creştere de la 9 mld. lei de la evaluarea precedentă, cea din februarie, adică un impact asupra VAN de plus 6,5%.
ZF a scris recent că FP solicită 1 miliard de lei (200 mil. euro) sub formă de dividende speciale din rezultatul reportat al companiei de stat, o astfel de mişcare fiind o practică obişnuită a Fondului în ultimii ani de zile, una cu care Ministerul Energiei a fost de acord.
Pe de altă parte, Hidroelectrica vrea să-şi remunereze cei doi acţionari – statul român (80%) şi FP (20%) cu 2,8 miliarde de lei din profitul net de 3 mld. lei realizat în 2021. Astfel, Hidroelectrica ar putea plăti anul acesta dividende de circa 3,8 mld. lei, din care 760 mil. lei vor merge la Fondul Proprietatea, iar restul de circa 3 mld. lei la statul român în calitate de acţionar majoritar.
Cea mai mare companie de stat şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.