Transport Trade Services (TTS), cel mai mare transportator integrat de mărfuri pe Dunăre, a raportat venituri la nivel consolidat de 664,3 milioane de lei în ianuarie-septembrie 2022, în creştere cu 47,3% faţă de acelaşi interval de anul trecut, conform BVB.
Profitul net consolidat a fost de 136,9 milioane de lei, cu 137,9% peste rezultatul primelor nouă luni din 2021. De asemenea, compania a anunţat datorii de 195,4 milioane de lei, de la 134,5 milioane la finele lunii septembrie 2021.
La nivel individual, cifra de afaceri şi profitul au urcat cu 56,8% la 465,3 milioane de lei, respectiv cu 127,8% la 60,6 milioane de lei. Totalul cheltuielilor de exploatare a ajuns la 410,3 milioane de lei, de la 282,4 milioane anul trecut.
Acţiunile TTS creşteau cu 2,55% la ora publicării ştirii, pe un rulaj de 670.000 de lei. Compania inclusă în indicele BET atingea astfel o capitalizare de 678 de milioane de lei.
„Condiţiile de piaţă au rămas favorabile şi s-au stabilizat în T3, atât în ce priveşte serviciile de transport fluvial pe Dunăre cât şi în ce priveşte serviciile de operare portuară în Constanţa, şi au determinat rezultatele foarte bune obţinute (...) Principalul factor care a determinat această evoluţie a fost intrarea pe pieţe a fluxurilor masive de cereale exportate de Ucraina, pe fondul ofertei de servicii limitate de capacităţile existente, atât la nivelul flotelor de pe Dunăre, cât şi în portul Constanţa”, potrivit raportului financiar publicat la Bursa de Valori Bucureşti.
Anticipând lipsa de capacitate disponibilă, grupul a operaţionalizat doua terminale de geamanduri în rada interioară a portului Constanţa, TTS1 la începutul lui iulie, respectiv TTS2 în luna septembrie, scriu reprezentanţii societăţii. Ambele terminale asigură independenţa lanţurilor logistice operate de TTS de existenţa de facilităţi de operare portuară disponibile, încărcarea şi descărcarea navelor maritime realizându-se în larg, prin transbord direct navă – barje, fără ca navele să fie nevoite să acosteze la cheu şi fără să aibă nevoie de spatii de depozitare pentru încărcare-descărcare.
Seceta prelungită – cea mai gravă din 2003 încoace, a condus la niveluri ale Dunării extrem de joase. În consecinţă, condiţiile de navigaţie au fost nefavorabile pe întreg parcursul trimestrului, navigaţia fiind întreruptă în zona Zimnicea pentru o perioadă de 40 zile.
Principalele măsuri luate in acest sens au fost înlocuirea parţială a fluxurilor întrerupte de secetă cu fluxuri în regim combinat cale ferată/fluvial, preluarea rapidă de către flota rămasa în aval de Zimnicea a noilor fluxuri de marfă apărute în piaţă şi organizarea de noi lanţuri logistice
Investiţiile în modernizarea şi recertificarea navelor – în principal mărirea capacitaţii şi modernizarea barjelor de 2.000 tone, efectuate de NAVROM (principalul furnizor de servicii de transport fluvial din cadrul grupului) în T3 au fost de 3,8 milioane de euro. Cumulat pe primele nouă luni investiţiile în flotă au atins 14,27 milioane de euro, depăşind valoarea bugetată pentru întreg anul 2022.
„Condiţiile de navigaţie vor rămâne suboptime pe durata întregului trimestru, dar vor fi mai bune decât cele din T3, ceea ce va permite derularea activităţii de transport fluvial la niveluri mai apropiate de cele normale. Nu anticipăm o înrăutăţire a condiţiilor de piaţă, având în vedere că dezechilibrul între cererea de servicii şi limitările de capacitate ale ofertei este în continuare prezent”, argumentează conducerea companiei.
Principalele riscuri listate de TTS sunt înrăutăţirea semnificativă a situaţiei macroeconomice şi intrarea în recesiune a economiei europene ca efect al războiului din Ucraina, cu potenţiale efecte negative directe asupra cererii de servicii de transport fluvial şi operare portuară, riscul de înrăutăţire a condiţiilor de navigaţie şi riscul de cerere foarte scăzută pentru servicii de transport cereale provenind din bazinul Dunării de Jos.
„În aceste condiţii, anticipam o menţinere a rezultatelor operaţionale şi financiare în linie cu nivelurile înregistrate pe primele nouă luni, cu potenţial în minus dacă riscurile şi incertitudinile semnalate se vor materializa, şi cu potenţial în plus dacă anticipările noastre privitoare la volumul de activitate se vor confirma.”
