Burse - Fonduri mutuale

XTB România: Marile bănci centrale, tot mai aproape să spună „stop” majorărilor de dobândă. Ce poate face BNR

XTB România: Marile bănci centrale, tot mai aproape să...

Autor: Tibi Oprea

27.04.2023, 16:20 881

O ultimă creştere şi apoi scăderi - aşa văd pieţele trendul modificărilor de dobândă din partea Rezervei Federale (Fed) în SUA. „Următoarea întâlnire din luna mai va fi ultima în care se aşteaptă ca banca să crească dobânzile. Nici măcar indicatorul favorit al Fed, cel privind inflaţia de bază (core PCE), nu ar putea schimba acest lucru. Aceste aşteptări au determinat deprecierea dolarului american în raport cu moneda unică europeană”, arată Radu Puiu, analist financiar al XTB România.

Moneda americană a pierdut 0,4% miercuri şi a atins noi minime ale ultimelor 13 luni în faţa monedei unice europene. În acelaşi timp, creşterea euro s-a produs pe fondul unui dolar mai slab, dar şi al datelor economice germane peste aşteptări. Acestea au compensat sentimentul negativ cu privire la problemele din sectorul bancar al SUA.

Pentru următoarea şedinţă de politică monetară a Fed, cea din 3 mai, pieţele prognozează o majorare finală a ratei cu 25 de puncte de bază (pb). Totuşi, aceste aşteptări sunt temperate de reînnoirea temerilor din sectorul bancar american. De aceea, inflaţia din SUA va fi critică pentru deciziile viitoare ale Fed.

A doua zi după şedinţa de politică monetară a Fed, respectiv în 4 mai, are loc şi cea a Băncii Centrale Europene (BCE). O creştere a dobânzii cheie şi în zona euro pare o certitudine, dar dimensiunea acestei majorări rămâne o dilemă: 25 sau 50 de puncte de bază? Cel mai recent set  de date macroeconomice favorizează o creştere cu 50 de puncte de bază. Germania, Spania şi Franţa vor publica vineri datele despre inflaţie, alături de PIB-ul din zona euro pentru primul trimestru al acestui an.

Mai jos, analiza integrală a XTB România:

 

Inflaţia de bază, fără preţurile volatile, este cheie pentru BCE

Oficialii BCE semnalează tot mai des că perioada cea mai agresivă a majorărilor de dobândă s-ar putea încheia curând. Potrivit lui Radu Puiu, rămâne posibilitatea unor creşteri mai mici, pentru a ataca inflaţia de bază, care a doborât un alt record în martie şi este aşteptat să rămână ridicată. Totodată, factorul politic continuă să promoveze mesajul privind ratele mai mari, indicând faptul că mai este „mult de muncă”.

Boris Vujcic, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat într-un interviu că banca va menţine creşterile ratelor dobânzilor până când se va observa o schimbare a tendinţei inflaţiei de bază. Iar asta susţine perspectivele pentru încă una sau două creşteri înainte de jumătatea acestui an, după cea din 4 mai.

Conform calendarului economic, indicatorul inflaţiei de bază din SUA, cel mai important pentru Fed, este aşteptat să înregistreze o creştere de 0,3% în martie, repetând avansul din luna februarie. Aceasta reprezintă o evoluţie anuală de aproximativ 4%, totuşi una în scădere, sub nivelul înregistrat anul trecut, de 4,6%.

Natura întârziată a datelor privind cheltuielile personale de consum înseamnă că surprizele sunt mai puţin frecvente. Prognoza indică o creştere cu 0,3%. În lipsa unui şoc, ce ar putea mişca pieţele? În afară de motivele expuse mai sus, o confirmare că inflaţia este în scădere ar fi întâmpinată cu bucurie. De asemenea, ar continua să liniştească piaţa în urma dificultăţilor bancare din prezent. 

„Perspectivele economice slabe din servicii şi industria prelucrătoare, dar şi vânzările scăzute de retail sau imobiliare, sunt veşti negative pentru economie. Scăderea inflaţiei, însă, este o veste foarte bună”, arată Radu Puiu.

 

Perspective bune pentru Marea Britanie, cu efect pe lira sterlină

În ceea ce priveşte evoluţia lirei sterline, aceasta a fost dominată de o nouă scădere a apetitului pentru risc în timpul zilei de miercuri. Pe măsură ce acţiunile s-au depreciat şi dolarul a recuperat ceva teren, perechea liră sterlină – dolar american a înregistrat pierderi puternice, până la aproximativ 1,2451, înainte de o revenire la 1,2467 la momentul realizării acestei analize.

Părerea generală cu privire la perspectiva Marii Britanii s-a îmbunătăţit în termeni relativi, ceea ce va oferi un element de sprijin pentru moneda britanică. Condiţiile de risc vor continua să fie o influenţă cheie pe termen scurt, lira sterlină fiind în general mai vulnerabilă atunci când frica tinde să domine pe pieţele globale.

Dave Ramsden, viceguvernatorul Băncii Angliei, a declarat că instituţia centrală trebuie să se concentreze pe înăsprirea politicii monetare, astfel încât să gestioneze inflaţia. Economiştii se aşteaptă ca BoE să majoreze dobânzile cu încă un sfert de punct, până la 4,5%, în 11 mai. Aceasta ar fi a 12-a creştere consecutivă a dobânzii de când a început procesul, în decembrie 2021.

Factorii de decizie conduşi de guvernatorul Andrew Bailey au evitat să ofere îndrumări suplimentare cu privire la următoarele decizii. Însă este aşteptat ca inflaţia să scadă brusc, odată cu preţurile energiei.

Cele mai recente date macroeconomice, publicate săptămâna trecută, arată presiuni inflaţioniste mai mari, îmbunătăţiri marginale ale vânzărilor de retail şi rezultate mixte în servicii, alături de cifre mai pesimiste privind piaţa muncii. Pieţele au reacţionat destul de agresiv, ceea ce a determinat reevaluarea perspectivelor de majorare a dobânzii de către Banca Angliei. Prognozele indică aproape 3 majorări suplimentare de dobândă în acest an.

 

Banca Angliei, cu ochii pe presiunile inflaţioniste

În mod oficial, banca a transmis că ar putea fi operate înăspriri suplimentare dacă apar semnale noi de presiune inflaţionistă. Oficialii au considerat, în general, că procesul este pe calea cea bună până la întâlnirea din luna martie, când au majorat dobânzile cu 25 puncte de bază.

Factorii de decizie subliniază că o mare parte dintre efectele înăspririi de anul trecut urmează să afecteze economia. Astfel, BoE ar putea urma deciziile băncilor centrale din Canada şi Australia, respectiv să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul actual şi să vadă cum evoluează economia până să decidă o eventuală nouă majorare.

Primele semne de afectare a creşterii economice au devenit vizibile, iar consecinţele tensiunilor de pe piaţa financiară persistă. Astfel, după încă o creştere a dobânzii cheie în luna mai, Fed ar putea întrerupe cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din lume, din ultimele decenii.

Banca Centrală Europeană şi omologii regionali ar putea continua să majoreze dobânzile şi chiar să menţină setările restrictive. Însă o schimbare de viteză a politicii monetare a SUA, condusă de preşedintele Jerome Powell, ar fi un semnal important pentru alte bănci pe plan mondial.

BCE se confruntă cu un act de echilibrare dificil. Trebuie să facă faţă inflaţiei ridicate, încetinirii economiei şi problemelor din sectorul bancar global. Consiliul guvernatorilor nu a oferit îndrumări în martie cu privire la următoarea mişcare.

 

BNR, într-un trend regional de politică monetară

Chiar dacă BNR urmăreşte deciziile luate de alte bănci centrale pe plan global, economia României se află într-un cu totul alt stadiu. Inflaţia continuă să rămână la niveluri mult mai ridicate pe plan local decât media din UE sau SUA. Pe de altă parte, Radu Puiu subliniază că BNR a avut o abordare iniţială mult mai agresivă cu privire la politica monetară, anunţând majorări de până la 100 puncte de bază (1%) în încercarea de a combate preţurile foarte ridicate.

„Această strategie a semănat mai mult cu cele folosite de state din vecinătate, precum Ungaria sau Polonia, care după majorări agresive de dobândă au trecut la o pauză. O abordare de creşteri agresive este periculoasă, pentru că poate avea impact major în economie. Din acest motiv, BNR a pus în stand-by creşterile de dobândă la ultimele două întâlniri, după ce în ianuarie dobânda a ajuns la 7%”, subliniază analistul XTB România.

Deşi atenţia va fi concentrată asupra deciziilor băncilor majore, influenţa asupra procesului decizional al BNR nu poate fi atât de pronunţată. BNR va urmări poziţia băncilor şi mesajul referitor la starea economiilor şi la perspective, însă realităţile interne vor fi cele care vor înclina balanţa.