Burse - Fonduri mutuale

ZF Deschiderea de astăzi: Săptămâna fondurilor mutuale. Horia Braun, Erste AM: Investiţia în fonduri mutuale este o formă simplă de a pune la lucru banii pe care îi economiseşti alături de forma clasică de economisire

Autor: Eduard Ivanovici, Tibi Oprea

04.06.2021, 09:00 2120

♦ Fondurile sunt o formă de a investi cu o lichiditate mare ♦  Investitorii pot răscumpăra oricând unităţile de fond.

Pe 3 iunie 2021, în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi: Săptămâna fondurilor mutuale, în care redactorii ZF discută de la A la Z despre plasamentele în fonduri de investiţii, cu informaţii precum primii paşi, costuri, riscuri sau crearea unui portofoliu, a fost invitat Horia Braun, director general adjunct al Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de investiţii din România, într-o ultimă ediţie din această serie.

„Investiţia în fonduri mutuale este o formă simplă de a pune la lucru banii pe care îi economiseşti alături de forma cla­sică de economisire prin depozite bancare, care este o formulă stabilă, însă în ultima perioadă poate oferi un nivel de randamente şi dobânzi limitat şi, adeseori, sub nivelul ratei inflaţiei pentru a încerca să obţii mai mult de la aceste economii. O soluţie foarte bună este să pui banii laolaltă cu alţi investitori într-un fond mutual de investiţii care va investi la rândul său în cele mai clasice tipuri de in­strumente, cum ar fi obligaţiunile de tipul titlurilor de stat sau obligaţiunile emise de companii, precum şi acţiunile care prezintă o cotă de participare din activele unei companii listate la bursă şi ce poate fi tranzacţionată într-un mod prin care investiţia rămâne lichidă, deci poate fi închisă relativ uşor în orice moment“, afirmă Horia Braun.

El adaugă faptul că prin investiţia în fonduri mutuale investitorii pot construi un portofoliu complet şi diversificat cu bani puţini, având opţiunea de a răscumpăra oricând unităţile de fond.

„Fondurile mutuale sunt simple, sunt o for­mă de a investi cu o lichiditate mare. Poţi oricând să depui un ordin de răscumpărare pentru a-ţi ridica banii în câteva zile, ţinând cont de ciclul de decontare obişnuit de pe pieţele financiare. De asemenea, ai acces la po­sibilitatea de a construi un portofoliu com­plet şi diversificat cu bani puţini. În­cepând de la 100 de lei, să zicem, poţi cum­păra o unitate de fond diversificat în care investeşti în România, China, Statele Unite, atât în acţiuni cât şi în obligaţiuni, poate chiar şi în anumite tipuri de mărfuri sau investiţii în active imobiliare. Ideea este că poţi avea acces la structuri complexe de in­vestiţii cu bani puţini“, explică Horia Braun.

CEO-ul Erste AM mai spune că fondurile de investiţii se adresează oricărei persoane adulte care vrea să eco­no­mi­sească şi să valorifice economiile. „Fon­durile de investiţii acoperă o gamă foarte largă de tipuri de investiţii. Prin urmare, aş spune că ele se adresează oricărei persoane adulte care are posibilitatea şi dorinţa de a economisi şi de a valorifica economiile puse deoparte cu scopul de a obţine un randament atractiv.“

 

Ce a mai declarat Horia Braun în cadrul emisiunii

Despre alocarea pe categorii de fonduri:

Alocarea depinde întotdeauna de o serie de particularităţi ale fiecărui investitor. Motivul pentru care economiseşti şi faci investiţii este foarte important, la fel şi orizontul de timp pe care îl ai în vedere. Alte caracteristici precum nivelul veniturilor sau nivelul averii sunt la fel de importante, dar şi toleranţa psihologică la viitoare fluctuaţii ale preţurilor de piaţă, care joacă un rol într-o alocare specifică fiecărui investitor.

Există în manualele de specialitate tot felul de indicatori. Spre exemplu, un manual spune că ar trebui să investeşti în fonduri de acţiuni sau în acţiuni cu un procent egal cu 100 minus vârsta pe care o ai, dar – desigur – sunt nişte reguli euristice care ne ajută să ne ghidăm. Răspunsul este unul personalizat.

Cum alegem un fond:

Alegerea fondului depinde de particularităţile fiecărui investitor. Ca regulă generală, noi întotdeauna recomandăm ca investiţia să fie făcută pe termen lung şi atunci roadele se văd mult mai bine, chiar şi în cazul investiţiilor în acţiuni care, la orizonturi de o lună, şase luni sau un an, arată o anumită volatilitate. Dacă ne retragem puţin şi schimbăm perspectiva, privind spre un orizont de timp de 5-10 ani, vom vedea că volatilitatea aceea care pare că ne sperie de la o zi la alta aproape dispare în imagine şi putem vedea tendinţa de creştere mult mai clar conturată. Acesta este principiul general: investeşte pe termen lung pentru că acolo vei prinde tendinţa de creştere specifică pieţelor de acţiuni lichide.

Pe lângă acest lucru, în funcţie de conjunctura economică pot fi anumite clase de active ce pot performa mai bine sau mai rău. Ca să dăm un exemplu mai simplu, ne putem raporta la ciclul economic cu fazele sale de recesiune, respectiv, relansare sau avânt economic.

În perioade de recesiune, în general economia scade sau performează mai slab, iar companiile nu înregistrează profituri atât de însemnate. Prin urmare, alocarea pe acţiuni ar trebui să fie ceva mai mică. În schimb, de obicei în această perioadă, când dobânzile sunt în scădere, obligaţiunile devin plasamentul favorit, preţul fluctuând în general în sens invers faţă de evoluţia dobânzilor.

În perioada de avânt economic, avem – teoretic – situaţia inversă. Profiturile companiilor cresc odată cu activitatea economică. Astfel, o alocare către acţiuni este mai indicată. Însă vedem în aceeaşi perioadă, ca de altfel şi acum când începe să crească inflaţia şi perspectiva creşterilor de dobândă este mai reală, că preţurile obligaţiunilor nu performează atât de bine şi obligaţiunile sunt în plasamente mai puţin preferate faţă de acţiuni, fiind un exemplu de impact al conjuncturii asupra perspectivelor şi alegerii tipului de fond.

Bineînţeles că un fond diversificat realizează întotdeauna un mix mai optim între plasamentele în obligaţiuni sau acţiuni şi, de asemenea, lucrurile sunt evident mai complicate atunci când intrăm mai mult în intimitatea fiecărei clase de active. Atunci vom vedea că şi acţiunile devin mai defensive sau mai ofensive. De exemplu, sectorul utilităţilor este mai defensiv, iar sectorul IT este mai agresiv. În cazul obligaţiunilor emise de state cu un rating foarte bun, precum Germania sau Statele Unite, vorbim de un anumit tip de obligaţiune. Pe când în cazul obligaţiunilor emise de companii mici care fac plasamente private în sume mici, nivelul de risc este cu totul altul.

Despre raportul dintre fonduri şi alte instrumente financiare:

Mă gândesc că fiecare persoană îşi doreşte să aibă o anumită plasă de siguranţă din punct de vedere financiar unde poate aloca un portofoliu către instrumente cu un risc mai scăzut. Pentru o rezervă pe termen scurt, vorbim despre depozitele clasice, dar pot intra şi anumite tipuri de fonduri care investesc în obligaţiuni pe termen scurt sau preponderent în titluri de stat. Acolo, riscul este mult mai limitat. Ele pot fi instrumente în care să îţi poţi investi acest portofoliu de plasă de siguranţă.

Din păcate, nivelul actual al dobânzilor este de aşa natură încât, rezumându-te la un astfel de portofoliu, probabil că nu vei obţine un randament care să ţină piept ratei inflaţiei. Prin urmare, pe lângă acest portofoliu, cred că este nevoie să ai în vedere şi un alt portofoliu de creştere prin care să îţi asumi nişte riscuri mai mari pe un orizont de timp mai lung. Aici, intră alte tipuri de investiţii în fonduri diversificate sau în fonduri de acţiuni, procentajul putând să difere.

Cu privire la vârstă, acel portofoliu de creştere ar trebui să fie mai preponderent pentru o persoană tânără, întrucât omul respectiv se află în deplinătatea capacităţii de muncă, câştigă un anumit venit recurent şi orizontul său de investiţii este mai lung. În acest caz, aş aloca mai mult pe acel portofoliu de creştere. Pentru o persoană mai în vârstă care se apropie de perioada pensionării, plasa de siguranţă este mai importantă şi o parte mare din portofoliu ar trebui să fie alocată în acest sens. Însă procentajele concrete depind mult şi de alte aspecte specifice fiecărui investitor.

Despre pericolele legate de generarea de randamente:

Depinde mult de tipul de fond. Dacă vorbim de un fond care investeşte exclusiv în obligaţiuni, aici contează mult evoluţia ratelor dobânzilor. Această evoluţie este unul dintre cei mai importanţi factori care determină fluctuaţiile de preţuri. Desigur că este foarte important şi riscul de credit aferent emitentului, mai ales dacă vorbim despre obligaţiuni emise de companii, eventual cu un rating mai scăzut. Există acolo un risc mai mare de a nu plăti înapoi investiţia. În schimb, în cazul unor obligaţiuni emise de state cu rating de investiţii, riscul este mult diminuat cu privire la acest aspect.

În ceea ce priveşte investiţiile în acţiuni, riscul de fluctuaţie al preţurilor este mai mare, dar caracteristica principală a pieţelor financiare este că un risc asumat mai mare de obicei trebuie să plătească un randament superior. Există această relaţie directă între riscul asumat şi randamentul aşteptat, fiind o relaţie «sfântă» în investiţii, chiar dacă de multe ori ne confruntăm cu acest miraj conform căruia putem câştiga mult cu riscuri puţine.

De multe ori, riscurile sunt ascunse şi nu le putem percepe. În schimb, în cazul fondurilor mutuale, riscurile sunt clar definite pentru că vorbim de instrumente de pe pieţe reglementate şi lichide care se tranzacţionează în fiecare zi, investitorii schimbându-şi constant opiniile cu privire la perspectiva de randament şi se creează un echilibru care ne asigură că investiţia de acest gen poate genera randamente atractive pe un termen mai lung. Această relaţie dintre risc şi randament, chiar dacă nu se respectă întotdeauna pe termen scurt, va rămâne inevitabil în picioare pe termen lung.

Despre evoluţia fondurilor mutuale şi estimările pentru a doua parte a anului 2021:

Fondurile mutuale au trecut anul trecut printr-o perioadă mai dificilă creată de acea panică de la începutul pandemiei când trăiam cu toţii într-un tărâm necunoscut. Lucrurile s-au stabilizat în a doua parte a anului 2020 şi recuperăm astăzi cu toţii din active şi interesul investitorilor, despre care aş spune că este un interes masiv pe pieţele consacrate. Fondurile mutuale sunt văzute ca un instrument de economisire aproape la fel de clasic ca depozitele.

Noi credem că piaţa fondurilor mutuale va fi în continuare în creştere. Economisirea şi investiţiile regulate sunt un motor foarte important de creştere. De aceea, poată că la finalul acestui an nu vom fi recuperat nivelul de active de la sfârşitul lui 2019, dar ne vom apropia destul de mult. În ceea ce priveşte randamentele, totul depinde de tipul de instrument folosit. Până acum vedem că fondurile cu expunere pe acţiuni, în special acţiunile locale din România, au performat foarte bine la începutul anului şi previziunea este că vor fi printre câştigătoare din perspectiva plasamentelor din acest an.

Întrebări frecvente ale investitorilor:

În general, investitorii sunt curioşi să afle ce tip de fond li se potriveşte mai bine, iar aici răspunsurile sunt destul de personalizate, dar sunt trei principii generale pe care le repetăm întotdeauna. Primul este diversificarea, al doilea este perspectiva pe termen lung care ne asigură că ne asumăm instrumente cu randament potenţial atractiv, iar al treilea este consecvenţa, respectiv ca în perioade de volatilitate şi tumult să nu luăm decizii emoţionale şi să ne respectăm planul pe care l-am gândit în prima discuţie pe care am purtat-o cu consultatul nostru de investiţii.

AFACERI DE LA ZERO