• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
Business Construct

Consultanta: "Romania este acum in clubul bogatilor"

Consultanta: "Romania este acum in clubul bogatilor"

Unul dintre cele mai importante motive pentru care avem o piata atat de atractiva este ca in celelalte state, mai ales in cele din vestul Europei, lucrarile de mare anvergura s-au terminat si mai sunt disponibile doar cele de intretinere, in timp ce Bulgaria, care a devenit membra UE odata cu noi, dispune de fonduri mult mai mici. "Odata aderata, Romania are acces la fondurile structurale, care sunt mult mai mari decat cele de preaderare. Ele sunt de aproximativ 3-4 ori mai mari, ceea ce inseamna o piata de 3-4 ori mai mare pentru noi", spune David Martinez Vallbona, managerul sucursalei din Romania a Inocsa.
Semnarea tratatului de preaderare la Uniunea Europeana in 1999 a determinat multe companii sa-si intoarca ochii si investitiile spre Romania, pe atunci potentiala piata europeana. Din fondurile puse la dispozitie de UE statului roman, o mare parte au fost directionate spre infrastructura, considerata un "must" pentru dezvoltarea economica de oriunde.
Companiile care au intrat atunci pe piata romaneasca au in continuare o paine buna de mancat din lucrarile de infrastructura, mai ales ca fondurile de preaderare au fost inlocuite acum, de cand suntem membri UE cu drepturi depline, cu cele structurale. Regulile jocului s-au schimbat si ele insa. Daca pana in momentul aderarii fondurile care veneau de la UE erau supravegheate atent de la Bruxelles, de la licitatii pana la predarea obiectivului, fondurile structurale sunt considerate acum in mod oficial ca fiind banii Romaniei, deci managementul lor apartine, cu responsabilitatea de rigoare, statului roman. UE va verifica doar la urma situatia si va trage linie. Mai mult decat atat, proiectele din fondurile de preaderare nu erau dezvoltate dupa rigorile legii constructiilor din Romania, ci dupa legislatia europeana. Acest lucru a influentat vizibil si forta de munca din acest domeniu.


Inginerii romani, tot mai cautati

Pana la obtinerea statutului de membru UE, toata documentatia pentru derularea de proiecte ISPA, PHARE sau SAPARD era in limba engleza, iar companiile straine veneau cu propriii experti, inginerii romani avand prea putina experienta in domeniul proiectelor Uniunii Europene. Intre timp, situatia s-a schimbat. Companiile straine angajeaza acum specialisti romani, fara nicio constrangere lingvistica sau de competenta. Este si cazul sucursalei din Romania a Inocsa, una dintre cele mai importante companii spaniole de consultanta in proiecte de infrastructura si de mediu.
"Am inceput sa ne dezvoltam in Romania in 1999. Atunci Romania avea deja garantia intelegerii de preaderare la Uniunea Europeana. Pe baza acestui contract avea acces la fonduri considerabile, din care o mare parte au fost directionate spre infrastructura", spune Martinez Vallbona.
Proiectele de infrastructura vizeaza mai ales reteaua nationala de drumuri si autostrazi, dezvoltarea oraselor mici si mijlocii, refacerea sistemelor de canalizare si constructia de statii de epurare. Date fiind suprafata si populatia Romaniei, fondurile au fost cele mai mari dupa cele acordate Poloniei.
Primul contract obtinut de Inocsa a fost drumul Cluj-Suceava, in 2002. "In 2002 ne-am deschis o ramura si am inceput sa ne dezvoltam compania. Am avut succes", spune managerul Inocsa.
Compania a incercat sa intre si pe piata din Bulgaria, insa mediul birocratic de acolo a ingreunat tentativele de obtinere de contracte. Dupa cum spune Martinez, in Bulgaria un proces de ofertare dura aproximativ sase luni, fata de 2-3 luni in Romania.


Consultanta spaniola inca din 1992

Un exemplu similar de deschidere a operatiunilor pe piata noastra este si cel al companiei spaniole Idom, implicata pe aceeasi piata a serviciilor de consultanta in infrastructura. "Ne-am inceput activitatea in 1992, coordonand si implementand proiecte finantate de Comisia Europeana prin programe Phare. Incepand cu 1997 Idom si-a stabilit un birou permanent in Bucuresti", a declarat Cornel Curelea, director Idom Proiectare si Consultanta. Primele lucrari ale Idom in Romania au avut ca destinatari investitori spanioli, care erau interesati de piata romaneasca.
"Companiile internationale care s-au bazat pana acum pe forta de munca a expatilor sunt nevoite sa angajeze experti romani, care sa stie bine legislatia in vigoare si conditiile pietei locale. Legislatia locala impune participarea inginerilor si specialistilor locali, ceea ce le permite castigarea experientei in proiecte internationale", precizeaza Curelea.
"Daca noi sau alte companii multinationale am lucrat pana acum cu romani sau cu firme romanesti, vom putea sa ne dezvoltam in continuare. Daca ai avut numai angajati straini, va trebui sa te adaptezi foarte repede si sa angajezi ingineri cu experienta", explica Martinez.
Intrebarea care sta pe buzele tuturor este daca avem forta necesara sa absorbim acesti bani. Aceasta forta nu vine de la numarul de companii sau de la experienta si forta lor de munca, ci de la administratie, de la capacitatea ei de a administra fondurile accesate. Mai important decat atat este insa stabilitatea politica, ce se reflecta in final si in rezultatele functionarilor publici. Managerul Inocsa atrage atentia ca de fiecare data cand se schimba un ministru, un sef de departament sau de regie, noul venit schimba aproape intotdeauna toata echipa de pana atunci, ceea ce intrerupe dialogul dintre partea oficiala si companiile care asigura derularea proiectului.
Pentru a administra mai eficient fondurile, administratia romana ar putea urma exemplul Spaniei, care a optat pentru un proces concret de descentralizare. "Forma de organizare a administratiei publice spaniole a evoluat treptat catre descentralizare si a acordat mai multe competente autoritatilor locale", explica directorul de la Idom. El a aduagat ca aceasta strategie va permite accelerarea procesului de gestionare a proiectelor in zona lor de competenta administrativa.
Problema ramane pana la urma una destul de simpla. Daca vom cheltui banii pe care ii primim, la urmatoarea alocare vom primi si mai mult. "Cand vine vorba despre aceste fonduri, smecheria este sa cheltuiesti tot ce poti primi. Va dau exemplul Spaniei, care a avut o capacitate de absorbtie foarte ridicata. Incepand cu 1986, Spania a avut o rata medie anuala de absorbtie de 94-95%. Ideea e ca daca nu absorbi, vei primi mai putin", explica reprezentantul Inocsa.
In ceea ce priveste managementul banilor este vorba despre diferenta dintre un control ex ante si unul ex post. Fondurile de preaderare erau de tip ex ante, fiind monitorizate inca din faza incipienta de forul european, intregul proces fiind derulat sub normele comunitare. Banii proveniti din fondurile structurale sunt monitorizate ex post, adica mai intai se primesc fondurile si la urma trebuie explicat felul in care au fost cheltuite. In cazul in care oficialii europeni constata ca statul roman nu a cheltuit bine sumele primite, banii vor trebui dati inapoi.


Dilema pietei: companii straine sau locale

O alta problema importanta este cea legata de protectionismul pe aceasta piata. "E vorba de o alegere pe care trebuie sa o faca politicienii. Sa se bazeze pe companiile straine sau pe cele locale", crede Martinez. In cazul in care piata va fi a companiilor straine vor avea de suferit jucatorii locali, care nu vor putea capata experienta. Daca s-ar limita insa accesul companiilor straine, atunci ar putea ramane mai multe proiecte neacoperite si s-ar limita piata, pierzandu-se astfel finantari importante de la Uniunea Europeana. "Dupa parerea mea, trebuie deschisa putin usa si lasate cateva, cinci-sase, companii multinationale, care vin si cu o capacitate financiara mare, dar si cu multa experienta", a spus el. Martinez recunoaste ca in cazul Spaniei, legislatia locala a fost de asa natura incat companiile straine nu au avut practic acces la piata lor, insa a mentionat ca firmele lor s-au descurcat de minune. Un alt exemplu de protectionism, care nu a avut insa acelasi succes ca in Peninsula Iberica, este cel al Poloniei. Statul polonez nu a reusit sa asimileze decat o mica parte din totalul pe care il avea la dispozitie. Pe de o parte poate fi vorba despre mecanismul greoi al administratiei, iar pe de alta de protejarea jucatorilor locali, care, neavand suficienta experienta nu au putut sa absoarba intr-un ritm bun fondurile alocate.
Problema s-a schimbat si in ceea ce priveste partea legala. Romania fiind membru UE, investitorii sunt constienti ca pot apela si la un for judecatoresc mai inalt, la Bruxelles. Respectarea legii de catre investitori si de catre partea administrativa locala nu mai este o problema interna, ci una deschisa, care isi poate gasi in cele din urma verdictul la forul european. Mai mult decat atat, a fi membru UE inseamna a garanta principiile de baza ale blocului economic si politic printre care se numara si libera circulatie a capitalului privat precum si a fortei de munca, ceea ce inseamna ca investitorii straini au acces acum la o piata mai deschisa.


Jucatorii romani domina piata

Printre cei mai mari jucatori locali de pe piata de profil se numara Search Corporation, IPTANA sau Consitrans. Search Corporation a pornit la drum in 1991, fiind infiintata de omul de afaceri Michael Stanciu. Portofoliul de lucrari este unul diversificat, de la aeroporturi pana la drumuri si poduri. Presedintele Search Corp a declarat ca are o companie suficient de experimentata pentru a-si extinde operatiunile peste granita. "Dezvoltarea internationala este un capitol important in planul strategic al Search Corporation. Se lucreaza deja in acest sens si avem identificate cateva piete potentiale", spune Stanciu. El crede ca specialistii romani au suficienta experienta pentru a depasi granitele Romaniei, avand in acelasi timp si avantajul unei maini de lucru inca mai ieftine decat statele din vestul Europei. La o cifra de afaceri de 8,8 mil. de euro in 2006, Stanciu a estimat o cota de piata de circa 17%, ceea ce ar da o valoare totala a pietei de consultanta in infrastructura de aproximativ 52 de milioane de euro. Conform datelor financiare din 2005, cele trei companii detin in total peste 50% din piata.
IPTANA s-a transformat dintr-o companie de stat in una privata in 1991, iar in 1999 a fost preluata de catre Asociatia Salariatilor si Conducerii. Printre cele mai importante lucrari din portofoliu se numara autostrada de centura Bucuresti si pasajul Basarab, proiectare si caiet de sarcini. Consitrans s-a lansat pe piata tot la inceputul anilor e90, ca firma cu capital privat. Dupa ce a capatat experienta lucrand ca subcontractor pentru nume mari ca Louis Berger (SUA), BCEOM (Franta) sau Inocsa, compania romaneasca este acum una dintre cele mai importante cand vine vorba de consultanta in infrastructura de drumuri. Consitrans are in portofoliu peste 1.700 de lucrari de drumuri.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713