Faţa Bucureştiului ar trebui schimbată de la an la an. După ce Pasajul Basarab, cea mai importantă şi scumpă lucrare de infrastructură urbană din ultimii 20 de ani, a fost inaugurat la începutul verii, bucureştenii aşteaptă şi finalizarea altor proiecte ce ar urma să descongestioneze traficul din Bucureşti. După începerea şcolii, pe străzi au reînceput şuetele lungi de la semafor.
După ce în ultimii ani singurele investiţii de infrastructură rutieră care au reuşit să mai descongestioneze traficul din perimetrul Capitalei au fost Pasajul Băneasa (inaugurat în 2009) şi Pasajul Basarab (2011), în prezent sunt în lucru alte trei proiecte cu pasaje. Unele termene de finalizare nu pot fi estimate cu certitudine, având în vedere experienţele din trecut cu asemenea investiţii.
Business Construct a analizat, alături de Mădălin Dumitru, director general al Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, stadiul lucrărilor la cele trei proiecte de infrastructură urbană din Capitală ce ar urma să fie finalizate în următorii ani: Pasajul de la Pipera, Pasajul Mihai Bravu-Calea Văcăreşti şi diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus.
Pasajul Pipera. Lucrările de la Pasajul Pipera constau în supralărgirea şoselei Pipera şi supratraversarea bulevardului Barbu Văcărescu şi a Căii Floreasca. Proiectul va asigura accesul dinspre viitoarea autostradă A3 către Capitală, împreună cu bulevardele paralele Fabrica de Glucoză şi Dimitrie Pompeiu. "Problema este că, din ce am înţeles, traseul autostrăzii A3 ar putea fi modificat şi să nu mai ajungă către aceste trei bulevarde", spune Dumitru.
Pasajul va asigura fluenţa pe arterele Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca, în condiţiile în care nu se vor mai intersecta fluxurile de trafic şi vor exista trei benzi pe sens pe supralărgirea şoselei Pipera. Contractul cu firma PA&CO International, care construieşte pasajul, s-a ridicat la circa 120 de milioane de lei, însă proiectul a conţinut şi exproprieri de circa 11 milioane de lei. De asemenea, odată cu construcţia pasajului de la Pipera, s-a reuşit şi reabilitarea în întregime a reţelelor edilitare. Dacă până acum înlocuirea sau reabilitarea acestora se realiza pe banii municipalităţii, în cazul de faţă s-au schimbat lucrurile pentru că municipalitatea a scos din indicatorii tehnico-economici partea de utilităţi. "Fiecare furnizor de utilităţi a preluat pe banii săi acest proces şi astfel am economisit 18 milioane de lei la Enel şi 2 milioane de lei la Distrigaz", explică Dumitru.
Cum a reuşit Primăria însă să fac aceste economii? "Am luat la pas fiecare metru de reţea edilitară şi am descoperit că 85% dintre ele erau montate altfel decât se prevede în mod normal. Cele două soluţii erau fie să chemăm Inspectoratul de Stat în Construcţii sau să schimbe singuri reţelele. Au ales a doua variantă,
care a avantajat în mod cert şi Primăria", explică reprezentantul municipalităţii.
La Pasajul de la Pipera, exproprierile sunt finalizate în proporţie de 100%, relocările de utilităţi - 80%, structura de rezistenţă şi structura pasajului este 100%, iar structura rutieră a fost 70% realizată. "Sperăm ca până la sfârşitul anului să fie gata", spune Dumitru. Pasajul Pipera va avea o lungime de circa 470 de metri, iar incluzând şi supralărgirea de pe şoseaua Pipera, lungimea totală va fi de circa 1,5 kilometri.
Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Diametrala sau străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus asigură legătura între sudul şi nordul oraşului, urmând să aibă circa 12,5 km şi să străbată Piaţa Victoriei, străzile Buzeşti, Berzei, Mircea Vulcănescu, Calea Plevnei, Vasile Pârvan, până la Podul Haşdeu şi mai departe în apropiere de Piaţa Coşbuc, pe bulevardul Tudor Vladimirescu, Rahova, până la Piaţa Progresul.
Primarul Capitalei Sorin Oprescu a anunţat în noiembrie 2010 că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".
Municipalitatea preciza atunci că valoarea estimată a investiţiei este de circa 330 de milioane de euro, potrivit informaţiilor Business Construct.
Prima etapă a diametralei este pe tronsonul Piaţa Victoriei-Vasile Pârvan, iar cea de-a doua include traversarea pe sub Palatul Parlamentului, cu o coborâre către Coşbuc, Trafic Greu şi Gara Progresul. Va fi o şosea cu cel puţin trei sau patru benzi şi va asigura o capacitate mai mare de transport în comun, plus o salubrizare a zonei, care era absolut necesară. Astfel, se va realiza reabilitarea integrală a reţelelor edilitare, în special a colectorului principal din Bucureşti. Spre deosebire de Pasajul Pipera, unde reţelele edilitare au fost înlocuite de companiile care le folosesc, Distrigaz şi Enel, în cazul de faţă municipalitatea se va ocupa de reabilitarea colectorului.
"Diametrala lui Oprescu", aşa cum mai este numit acest proiect, a întâmpinat o serie de probleme de-a lungul timpului, în condiţiile în care Primăria a intrat în conflict cu o serie de organizaţii nonguvernamentale (ONG) care au atacat construirea acestei diametrale.
În principal, aceste ONG-uri au solicitat ca Hala Matache, monument istoric al Capitalei, să rămână pe amplasamentul actual, deşi Primăria a propus relocarea sa, în condiţiile în care în acea zonă s-ar produce perturbări grave ale traficului, pentru că diametrala ar trebui să se îngusteze în cazul prezervării Halei. "Cea mai mare problemă a fost cu diverse ONG-uri, care şi-au spus părerea cu privire la demararea proiectului şi care au reuşit să conducă la sistarea lucrărilor. Acum, neavând temei legal, lucrările s-au deblocat pe toate tronsoanele primei etape. La Piaţa Victoriei-Occidentului, lucrările se află în stadiu avansat, la Ştirbei Vodă-Calea Plevnei vom da în folosinţă în trei săptămâni (la începutul lunii octombrie - n.red.), iar la intersecţia Virgiliu vom da drumul până la sfârşitul anului", explică Dumitru.
Despre termenul estimat de finalizare a lucrărilor, reprezentantul Primăriei nu dă foarte multe detalii. "Din punct de vedere tehnic, lucrările ar putea fi gata în şase luni, însă dacă luăm în calcul faptul că apar probleme pe parcurs, atunci apar noi orizonturi de timp". Traficul pe diametrală ar urma să fie de circa 50.000 de vehicule pe zi. Dumitru arată că, pe lângă numărul total de vehicule, este relevant şi numărul de persoane care vor tranzita această diametrală, în contextual în care în traficul total sunt incluse şi autobuze ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), care transportă zilnic fiecare câteva sute de persoane. "Pentru multimodalul de la Basarab, spre exemplu, avem estimări că circa 30 de milioane de oameni îl vor tranzita anual", afirmă Dumitru.
Pasajul Mihai Bravu-Văcăreşti. Pasajul Mihai Bravu-calea Văcăreşti va fi format din două pasaje rutiere paralele care vor avea două benzi pe sens, cu o lungime de circa 700 de metri.
Constructorul pasajului, firma Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, a angajat chiar şi o echipă de 20-30 de srilankezi pentru a finaliza proiectul. În martie 2012, prima etapă ar urma să fie gata, mai exact construcţia pasajului care va asigura legătura doar pe sensul dinspre Piaţa Sudului către calea Văcăreşti şi mai departe.
Lucrările la etapa a doua, şi anume celălalt pod, pe sensul invers de mers, vor demara după martie 2012, urmând ca acesta să fie gata cel mai probabil în 2013, dacă luăm în calcul o perioadă similară de construcţie cu cea a primului pasaj. Dumitru spune că ambele etape vor fi construite cu suma inclusă în contractul iniţial încheiat cu Romstrade, şi anume circa 96 de milioane de lei.
Şi alte proiecte. Pasajul Mihai Bravu-calea Văcăreşti va fi continuat de un proiect la Piaţa Sudului, care vizează construcţia unui pasaj denivelat subteran. "Suntem în stadiu avansat pentru scoaterea la licitaţie a acestui proiect care, foarte important, va fi construit din bani europeni nerambursabili, lucru care nu s-a mai întâmplat la Primăria Bucureşti, cel puţin în ceea ce priveşte infrastructura", spune Dumitru.
După ce va asigura descongestionarea traficului pe inelul principal de circulaţie, Primăria vrea să treacă la inelul median, care la fel este important pentru circulaţia din Capitală.
"E mai greu să faci astfel de lucrări în oraş, pentru că trebuie să iei în calcul şi faptul că traficul care circulă în zonele unde execuţi anumite lucrări trebuie redirecţionat şi asigurat într-un fel. Nu e ca la autostrăzi, unde se lucrează fără să ai grija traficului", explică Dumitru.
Un proiect pe care Primăria se pregăteşte să-l "cureţe de praf" este străpungerea Doamna Ghica-Chişinău, pentru care a fost publicat un anunţ pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, care arată că valoarea estimată a contractului este de circa 62,5 milioane de lei. Proiectul a fost început în urmă cu mai mulţi ani, însă lucrările au fost întrerupte de circa trei ani.
Cel mai probabil, aceste proiecte de infrastructură urbană, dar şi altele care se află în construcţie sau care vor fi scoase la licitaţie curând, vor reuşi să mai rezolve din problemele pe care traficul bucureştean le are. Dar nu în totalitate, astfel că ce soluţii ar mai putea fi găsite?
"Bucureştenii ar trebui să renunţe la autoturisme în favoarea transportului în comun sau a mult mai practicei biciclete", consideră Dumitru.
Programul de investiţii în pasaje rutiere şi-a dovedit deja utilitatea, potrivit unui raport recent despre proiectele de infrastructură din România, realizat de Marius Ene, research manager în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România. Astfel, Pasajul Băneasa, spre exemplu, este cel mai reprezentantiv exemplu, deoarece a schimbat radical traficul din zona de nord, care face legătura cu DN 1, cel mai aglomerat drum din România.
"O asemenea aglomerare urbană (precum Bucureştiul - n.red.) necesită investiţii semnificative în infrastructură, mai ales ţinând cont de numărul mare de maşini înregistrate aici. În ultimii ani s-au înmulţit proiectele de infrastructură începute sau în curs de aprobare. Printre acestea se numără modernizarea centurii de nord a Capitalei, pasaje în curs de amenajare, diametrala nord-sud, inelul median nord, refacerea Centrului Vechi sau extinderea reţelei de metrou", notează Ene.
Şi dacă toate aceste proiecte, menţionate anterior, vor fi gata cât mai curând, Capitala va începe să aibă un nou aer, în care invectivele din trafic şi claxoanele vor fi din ce în ce mai rar auzite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
