Guvernul are 21 de proiecte mari de realizat în parteneriat public privat, printre care autostrăzi, spitale, linii ferate, construcţii de fabrici şi resorturi turistice sau unităţi de producere a energiei, dar până în prezent nu s-a încheiat nici un contract în condiţiile noii legislaţii.
Conform Strategiei fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, atribuirea de contracte în parteneriat public-privat se face de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză treuie să pregătească şi să atribuie, a decis Guvernul prin două acte normative, următoarele proiecte: autostrada Ploieşti-Braşov; autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj; autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi; operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR; complexul Medical "Carol Davila - Universitary Medical City"; linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta; extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7; construirea aeroportului Bucureşti Sud; molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud; finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan; amenajarea râului Argeş pentru navigaţie; complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea; centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti; construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice; construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti; un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş; construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem; clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici»; spitalul regional Timişoara; sspitalul regional Brăila-Galaţi; spitalul regional Târgu-Mureş.
Până în prezent nu s-a încheiat nici un contract în parteneriat public-privat în condiţiile noii legislaţii. Pentru Autostrada Ploieşti-Braşov, a fost aprobat, prin HG, Studiul de fundamentare. Documentaţia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat a fost publicată în SICAP şi în Jurnalul European al Achiziţiilor Publice. Procedura aleasă de licitaţie a partenerilor privaţi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această autostradă este negociere competitivă.
Autostrada, în lungime de 109,3 km, trebuie să se realizeze în maxim patru ani, inclusiv faza de proiectare. Costul investiţiei este de 1,36 miliarde euro. Realizarea obiectivului de investiţii în parteneriat public – privat presupune darea în exploatare şi întreţinere către partenerul privat pentru o perioadă de 20 ani. Proiectul prevede operarea întregului tronson de autostradă, de la Bucureşti la Braşov, ceea ce înseamnă operarea încă din primul an a porţiunii dintre Bucureşti şi Ploieşti, care este deja în funcţiune.
Dacă execuţia se devansează cu un an se va acorda o bonificaţie de 100 milioane euro, iar orice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea profitabilităţii pe întreaga durată de execuţie şi operare, statul va efectua plăţi anuale de circa 55 milioane euro.
Proiectul de parteneriat public-privat privind autostrada "PLOIEŞTI-BRAŞOV" a fost foarte bine receptat de investitorii străini, arată documentul. La această licitaţie s-au înscris 5 candidaţi, reprezentând asocieri ale celor mai reprezentative firme internaţionale. Practic sunt 10 investitori din China, Turcia, Spania şi Austria, mulţi din aceştia reprezentând unele din cele mai importante societăţi de construcţii, respectiv : Asocierea STRABAG-IC ICTAS (Lider de asociere STRABAG AG); Asocierea China Communications Construction Company LTD(CCCC) - MAKYOL (Lider de asociere CCCC); SINOHYDRO CORPORATION LIMITED(ofertant) - POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD (terţ sustinător); ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S (ofertant) - SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG (subcontractant); Asocierea ACCIONA CONCESIONES S.L - FCC CONSTRUCCION S.A.- avand ca subcontractant ACCIONA CONSTRUCCION SA (Lider de asociere ACCIONA CONCESIONES SL).
Procedura de atribuire se află în derulare, în stadiul de evaluare privind calificarea şi selecţia candidaţilor, urmând ca ulterior încheierii acestei etape, investitorii selectaţi să fie invitaţi să depună ofertele pe baza cărora se va desfăşura negocierea contractului de parteneriat public-privat.
Pentru Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici», prin H.G. nr.920/2018 s-a aprobat Studiul de fundamentare. Documentaţia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat va fi publicată în luna decembrie a.c. în SICAP şi în Jurnalul European al Achiziţiilor Publice. Procedura aleasă de licitaţie a partenerilor privaţi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această investiţie este negociere competitivă. Studiul de fundamentare a fost întocmit de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în colaborare cu specialişti independenţi, în conformitate cu prevederile OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat.
Acesta este primul proiect în parteneriat public-privat demarat în România în domeniul sănătăţii, unul din domeniile prioritare ale Guvernului. Clinica "Dr. Calistrat Grozovici" este situată pe terenul oferit de Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş " din Bucureşti, care va avea şi calitatea de partener public în acest proiect şi care va avea astfel responsabilitatea ca acest proiect de investiţii să se realizeze la standarde înalte de calitate.
Perioada de proiectare şi execuţie este de maxim 2 ani şi jumătate, iar perioada de operare de către investitorul privat este de 15 ani.
Costurile totale estimate aferente realizării investiţiei se ridică la aproximativ 650 milioane lei, respectiv 140 milioane euro. Acestea vor fi acoperite prin contravaloarea prestaţiilor medicale oferite şi prin plăţi de disponibilitate de la stat în valoare de circa 2,5 milioane euro anual.
În studiul de fundamentare se prevăd bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru întârziere.
Clinica va avea 636 paturi, cabinete de consultaţie şi săli de operaţie, laboratoare de cercetare, săli de învăţământ etc., precum şi dotări în scopul asigurării unui act medical de înaltă calitate.
Clinica multifuncţională va asigura asistenţă medicală de specialitate în domeniul bolilor infecţioase, neurochirurgiei, cardiologiei, având centru de radioterapie, săli de operaţie, dotări pentru cazuri de urgenţă, inclusiv heliport.
Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi, un alt proiect major de investiţie în parteneriat public-privat a intrat în etapa finală de lucru. Studiul de fundamentare pentru autostrada "TÂRGU NEAMŢ - IAŞI" este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 30 ani, care include perioada de proiectare şi realizare.
Modalitatea de recuperare a investiţiei este reprezentată de: participarea partenerului public cu o cotă de maxim 25% din valoarea totală a investiţiei; primă pentru realizarea în avans a construcţiei în valoare de 80 milioane euro pentru un an; introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii; introducerea de taxe pentru utilizarea spaţiilor de servicii; plăţi anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situaţia nerealizării traficului scontat.
Pentru Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie studiul de fundamentare este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Prin amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile.
Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare.
Pentru Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem studiul de fundamentare a fost finalizat prin achiziţie publică şi este pregătit pentru a intra în procedura de transparenţă decizională.
Realizarea proiectului construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va asigura independenţa strategică a României în privinţa produselor din sânge şi plasmă umană.
Prin înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, se va colecta şi prelucra plasma colectată de la donatorii români şi astfel, se vor asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi se va garanta accesul pacienţilor români la terapiile potrivite. În acest fel, se va obţine şi o reducere semnificativă a costurilor suportate de CNAS pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate.
Totodată, implementarea proiectului va conduce în final la dezvoltarea unor capacităţi de colectare, procesare şi depozitare a unor cantităţi anuale de minimum 500 mii litri sânge şi de 200 mii litri plasmă.
Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare.
Finanţarea pentru investiţii, care este realizată în cadrul contractelor de parteneriat public-privat, poate fi asigurată, după cum urmează: integral, din resurse financiare furnizate de către partenerul privat; din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
Ponderea contribuţiei partenerului public la finanţarea investiţiilor din cadrul unui contract PPP nu trebuie să depăşească 25% din totalul investiţiei, inclusiv din fonduri europene.
