Stiri

 

Producatorul de materiale de constructii Macon Deva, controlat de compania poloneza de investitii Enterprise Investors, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 46,8 mil. euro, in crestere cu 17% fata de anul precendent, cresterea datorandu-se in principal avansului lucrarilor din infrastructura.

„Macon a inregistrat in 2008 o crestere a cifrei de afaceri cu 17% fata de anul precendent, aceasta evolutie fiind influentata in principal de volumul crescut al lucrarilor de infrastructura. Pentru 2009, estimam o crestere a cifrei de afaceri de 6%”, a declarat Marius Marin, directorul executiv al Macon Deva. Astfel, businessul companiei ar putea ajunge anul acesta la 50 mil. euro.

Compania a anuntat ca va finaliza planul de de preluare a grupului Simcor Oradea in 2009, investitie care se ridica pana in prezent la aproximativ 70 de mil. euro. „Integrarea operationala si consolidarea legala a holdingului Macon-Simcor va fi finalizata cel mai tarziu spre sfarsitul acestui an”, explica Marin.

Fondul de investitii Enterprise Investors a cumparat in iulie anul trecut pachetul majoritar al grupului de firme Simcor Oradea de la oamenii de afaceri Stache Lutz si Mihai Voiculescu, valoarea totala a tranzactiei fiind de 53 mil. euro, potrivit anuntului initial al Enterprise Investors. In noiembrie 2008, in urma ofertei publice de preluare, Macon a mai cumparat actiuni in cadrul grupului Simcor in valoare de 16 milioane de lei (4,3 mil. euro).

In urma ofertelor publice, Enterprise Investors a ajuns sa controleze prin intermediul Macon 95,7% din actiunile Simcor si circa 64% din Simbeton, Macon devenind astfel cel mai mare producator de BCA de pe piata locala. Compania isi propune dezvoltarea principalelor grupe de produse din portofoliul companiei, respectiv BCA si var, precum si produsele prefabricate din beton destinate constructiilor din infrastructura.

„Vom mentine strategia de dezvoltare a principalelor grupe de materiale, respectiv BCA, prefabricate din beton, dar si var, acesta fiind inclus in portofoliul Macon odata cu preluarea grupului Simcor”, a mai spus directorul executiv al Macon Deva.

In ceea ce priveste evolutia preturilor si a pietelor de profil, reprezentantii Macon spun ca o imagine exacta va depinde in mare masura de evolutia crizei financiare si a sectorului constructiilor.

 

Sommering Install, una dintre cele mai mari companii de instalatii de pe piata locala, estimeaza pentru acest an consolidarea cifrei de afaceri la nivelul din 2008 de circa 25 de milioane de euro, cand businessul s-a dublat de la 13 milioane de euro in 2007.

„Anul acesta va fi foarte greu, pentru ca de la inceputul anului s-au anuntat suspendarile proiectelor la care lucram, insa acestea nu vor fi reziliate, lucrarile urmand sa fie reluate intr-un termen de circa 86 de zile potrivit contractului”, a declarat Rudolf Sommer, directorul general si proprietarul Sommering Install. Toate proiectele de lucrari ale firmei au fost suspendate temporar, cauza principala fiind lipsa finantarii din partea dezvoltatorilor. Proiectele oprite temporar sunt Chitila Residenz, BelleVue Residence Brasov si Global City.

Compania a depus oferte in acest an pe segmentul de office si retail din Bucuresti si pe cel hotelier in Cluj, contracte care vor mentine businessul Sommering la nivelul din 2008. Pentru a contracara reducerea activitatii de pe piata interna, compania intentioneaza sa se extinda anul acesta in strainatate, tintele principale fiind Dubai si Kazahstan, locatii unde piata constructiilor este in continuare in dezvoltare.

„Vrem ca anul acesta sa obtinem cel putin un contract in strainatate, fie de proiectare, fie de executie. Deja ne interesam de modalitatile in care putem patrunde anul acesta in Kazahstan sau Dubai. In luna martie vom participa la un targ imobiliar in Kazahstan, unde speram sa stabilim primele contacte cu dezvoltatorii de acolo”, afirma Sommer.

„Pentru noi criza financiara nu reprezinta decat o sperietura din partea investitorilor, insa am trecut prin moment si mai grele. Criza a fost in ultimii doi ani, cand nu reuseam sa angajam oamenii de care aveam nevoie. In plus, primeam circa 10 cereri de credite pe zi din partea angajatilor, care au acum un nivel de indatorare de circa 70%”, spune Sommer.

Compania are o baza de productie in Tunari, Ilfov, desfasurata pe o suprafata 1.600 mp si care a necesitat pana in prezent investitii de circa 3 mil. euro. Aceasta cuprinde doua hale de productie si un corp administrativ. Prima hala este destinata productiei tubulaturii rectangulare, iar cea de-a doua este proiectata pentru realizarea si testarea tablourilor electrice.

Sommering Install a fost infiintata in 1995 si asigura servicii integrate de proiectare, executie, service in instalatii.

 

Fondul austriac de investitii Europolis, controlat de grupul Volksbank, va ajunge in urmatorii ani la investitii de peste 250 de milioane de euro in achizitionarea si dezvoltarea de cladiri de birouri care au in comun faptul ca se afla chiar langa statiile de metrou.

Austriecii au achizitionat in ultimii cinci ani doua proiecte de birouri aflate chiar langa statiile de metrou Piata Victoriei si Semanatoarea si vor incepe anul acesta constructia pentru cel de-al treilea imobil de birouri langa statia Grozavesti, denumit Orhideea Business Center.

„Ne-am dorit foarte mult terenul pe care vom dezvolta proiectul Orhideea Business Center pentru ca are o locatie foarte buna, chiar langa metrou, asa cum sunt si celelalte cladiri de birouri pe care le avem in portofoliu. Negocierile pentru achizitia terenului s-au intins pe o perioada de circa un an si jumatate, tocmai pentru ca interesul nostru pentru teren a fost foarte ridicat”, a declarat Marian Roman, directorul general al Europolis Real Estate Asset Management, subsidiara locala a Europolis.

Roman considera drept cea mai mare calitate a proiectelor de birouri, faptul ca sunt aproape de statiile de metrou. De altfel, managerul Europolis este adeptul mersului la serviciu cu metroul.

Orhideea Business Center va atrage o investitie de circa 117 mil. euro si va avea o suprafata inchiriabila de 44.500 metri patrati. Proiectul va avea 21 de etaje si 688 de locuri de parcare. „Vom obtine autorizatia de constructie in primul trimestru al lui 2009, iar proiectul va fi finalizat la inceputul anului 2012”, afirma Roman.

Prima achizitie a grupului a fost imobilul de birouri Europe House din Capitala, langa statia de metrou Piata Victoriei pentru 30 mil. dolari (26 mil. euro) in anul 2003, care a consemnat intrarea austriecilor pe piata locala.

Valoarea imobilului s-a dublat in ultimii patru ani ajungand la circa 50 mil. euro, potrivit raportulului din luna iunie. La sfarsitul lui 2006, Europolis a anuntat achizitia a doua cladiri de birouri de clasa A din parcul de afaceri Sema Parc, aflate atunci in faza de constructie, de la dezvoltatorul River Invest.

Valoarea tranzactiei de tip forward-purchase (inainte de finalizare) cu River Invest se va ridica la circa 107 mil. euro, urmand ca Europolis sa preia proiectul in luna ianuarie a anului viitor.

Omul de afaceri Daniel Guzu, care a infiintat in 1994 afacerea cu lacuri si vopsele Guzu Chim (actuala Fabryo Corporation), a vandut la sfarsitul anului trecut ultima participatie detinuta in companie, de circa 15%, catre fondul de investitii suedez Oresa Ventures, incheind astfel un exit care s-a ridicat la circa 20 mil. euro.

Guzu a vandut participatia de 15% la schimb cu detinerea Oresa de 49% la producatorul de profiluri metalice si adezivi Bau Profil, unde omul de afaceri detinea participatia majoritara de 51%.

„Am decis la sfarsitul anului trecut sa vand si participatia de 15%, avand in vedere perioada economica tulbure in care ne aflam, pentru a putea sa admi-nistram mai bine afacerile pe care le avem din pozitia de actionari majoritari. Astfel, avand in vedere scaderea pietei constructiilor putem lua deciziile mult mai rapid si voi putea sa ma focusez pe afacerea Bau Profil”, a declarat Daniel Guzu, care evalueaza exitul din afacerea Fabryo la circa 20 mil. euro.

Oresa Ventures a intrat in actionariatul Fabryo in 2006 prin preluarea unui pachet de 49%, in urma unei tranzactii evaluate la circa 9 mil. euro. Ulterior, in primavara lui 2008, familia Guzu a mai vandut o participatie de 36%, pentru circa 12 mil. euro.

„Tranzactia ne va permite sa ne focusam pe companiile in care suntem actionari majoritari. Pentru Fabryo urmeaza o perioada cu oportunitati importante de consolidare a pozitiei pe piata vopselelor decorative. Aceste oportunitati vor necesita mai mult focus si resurse, din partea noastra si a managementului companiei”, a spus Laurentiu Ispir, investment director al fondului Oresa Ventures.

Banii obtinuti din vanzarea Fabryo au fost investiti de Daniel Guzu in afacerea Bau Profil, in imobiliare si in productie de vin si fructe in zona Vrancei. Bau Profil, care detine brandul Duraziv, a inceput recent productia de adezivi pentru constructii, in urma unei investitii de 5 mil. euro intr-o fabrica cu o capacitate de peste 300.000 de tone pe an.

Fabryo a avut in 2007 o cifra de afaceri de 42 milioane euro, iar estimarile initiale pentru 2008 indicau un avans de 30%. Compania nu a anuntat rezultatele din 2008, raportand doar, la noua luni, o crestere a afacerilor de circa 21%.

 

Filiala locala a grupului suedez Lindab, cu activitati in productia de sisteme de invelitori si materiale de constructii din tabla, a raportat la nivel consolidat pentru 2008 o cifra de afaceri de 63 mil. euro, in scadere usoara cu 5% fata de nivelul de 66,7 mil. euro, cat a inregistrat in 2007. Pentru acest an isi propune consolidarea businessului si vanzari egale cu cele din 2008.

„Scaderea din ultimul trimestru al lui 2008 si-a pus amprenta asupra rezultatelor financiare pentru intreg anul 2008. Pentru 2009 estimam o mentinere a cifrei de afaceri din 2008, dar nu excludem chiar si o usoara scadere. Stategia pentru anul acesta prevede securizarea businessului prin concentrarea atentiei asupra eficientei si productivitatii”, a declarat Andrei Sulyok, directorul general al Lindab Romania.

Anul trecut Lindab a achizitionat Sipog Group, producator de invelitori metalice si fatade casetate, in cadrul unei tranzactii care s-a ridicat la circa 24,5 mil. euro. In urma tranzactiei grupul Lindab numara in Romania patru companii: Lindab SRL, specializata in productia de materiale de constructii metalice, Lindab-Astron Building Systems, si Rova si Vios, specializate in productia de instalatii pluviale de drenare a apei.

Principalii factori care au dus la o stagnare a afacerilor Lindab in Romania in 2008 au fost cresterea preturilor la materiile prime, contractia pietei imobiliare rezidentiale si nu in ultimul rand criza financiara care a ingreunat accesul la finantare.

„Au fost mai multi factori care ne-au influentat decisiv domeniile de de activitate. In primul rand scumpierea pretului otelului din prima jumatate a lui 2008. In al doilea rand, este vorba de tendinta dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale de a dezvolta pe verticala. In al treilea rand fluctuatiile imprevizibile ale cursului va-lutar. Apoi, trebuie luata in considerare lipsa fortei de munca calificate, care a atras majorari ale costurilor. Criza financiara a avut impact direct in scaderea industriei de real-estate si a celei a materialelor de constructii, prin ingreunarea accesului la finantare”, a apreciat Sulyok.

Grupul elvetian Swisspor, specializat in productia de termo si hidro- izolatii, estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de circa 20-25 mil. euro, dublu fata de nivelul de 14 mil. euro inregistrat in 2008, dupa preluarea integrala a producatorul de polistiren expandat Isopor din Cluj-Napoca.

Isopor, companie detinuta de trei firme cipriote, a fost preluata de Swisspor pentru 5,5 mil. euro la sfarsitul anului trecut.

„Negocierile cu Isopor au inceput in prima parte a anului trecut, iar tranzactia a fost aprobata de proprietarii Isopor la sfarsitul anului. Swisspor a reiterat inca de anul trecut ideea de a-si consolida prezenta in Romania prin achizitia unui alt producator din Romania ca alternativa la proiectul greenfiled, de la Turda. Proiectul ramane insa o alternativa pe termen nedefinit, in functie de evolutia pietei”, a declarat Marian {erban, directorul executiv al Swisspor Romania, filiala locala a grupului elvetian.

Firmele cipriote care au cesionat intergral participatiile catre grupul elvetian sunt Elberta Trading Limited si Shelby Holding Limited, cu o participatie de 40% fiecare, si respectiv compania Sharbot Holdings Limited, care detinea 20% din Isopor.

Grupul Swisspor intentiona, inca din anul 2005, sa construiasca un greenfield la Turda, judetul Alba, valoarea investitiei anuntate ridicandu-se pana la 8 mil. euro, insa deocamdata acest proiect este in stand-by. „Isopor continua sa ramana pe piata, cu portofoliul propriu de clienti, ca personalitate juridica distincta, doar ca va face parte din grupul Swisspor Romania, ca business unit separat. La nivel consolidat estimam pentru acest an o cifra de afaceri cuprinsa intre 25 si 30 de milioane de euro si o cota din piata polistirenului expandat de 20%”, a adaugat {erban.

Pentru acest an, piata de profil este estimata valoric la 120 de milioane de euro, ceea ce inseamna o crestere in volum cu pana la 20%, pana la 4,2 milioane de metri cubi, cu mult insa sub ritmul de crestere inregistrat in ultimii ani, ca urmare a contractiei segmentului imobiliar.

Principalii competitori ai companiei pe segmentul polistirenului expandat sunt Austrotherm, membra a grupului austriac Schmid Industrie Holding, compania harghiteana Arcon, precum si compania Styropan Buzau, parte a grupului taiwanez Living Plastic.

 

Lafarge Arcom Gips, divizia locala producatoare de gips-carton a grupului Lafarge, a realizat anul trecut o crestere de peste 45% a cifrei de afaceri, pana la circa 100 mil. lei (27 mil. euro), ritm de crestere dublu fata de cel estimat la inceputul anului, datorita majorarii vanzarilor la toate gamele de produse comercializate, dar si pentru ca fabrica de la Bucuresti a lucrat la capacitate maxima.

In plus, compania a inceput in 2008 si activitatea de export, tarile vizate fiind Moldova, Bulgaria sau Grecia.

„In Romania, activitatea Lafarge Arcom Gips a inregistrat in 2008 o crestere de peste 45% a cifrei de afaceri comparativ cu 2007. Acest rezultat se datoreaza cresterii vanzarilor la toate gamele de produse pe care Lafarge Arcom Gips le co-mercializeaza, in special a placilor de gips-carton, ipsosuri si produse formulate pe baza de ipsos”, a declarat Daniel Coulon, directorul general al Lafarge Arcom Gips, care l-a inlocuit de la 1 ianuarie pe Sebastian Popescu, acesta urmand sa preia o noua functie in cadrul diviziei de ciment a Lafarge. Anterior, Coulon a ocupat functia de director de proiect T-One Scope Extension Gypsum in cadrul Lafarge. Noul director general va raspunde direct lui Mehdi Sinaceur, presedinte regional pentru Africa, Orientul Mijlociu, Balcani si Romania - divizia de gips.

„Cele mai mari cereri s-au inregistrat pe sectorul comercial, fara a pierde din vedere cererile din sectorul rezidential. Vanzarile cu cea mai mare pondere s-au inregistrat in jurul marilor orase: Bucuresti, Cluj, Timisoara sau Constanta, unde au fost demarate, continuate si finalizate investitii importante in proiecte imobiliare”, explica Coulon. Totusi, cea mai mare cerere de gips-carton a fost in Capitala, unde s-au livrat circa 45% din produsele noastre.

Reprezentantii Lafarge Arcom Gips, al treilea jucator de pe piata de gips-carton, sustin ca vanzarile vor urca si in acest an, dar nu prezinta estimari privind ritmul de crestere a indicatorului. „Este dificil de evaluat ceea ce se va intampla pe piata materialelor de constructii din cauza incertitudinilor ce planeaza asupra investitiilor in sectorul public si privat pentru 2009”, au adaugat oficialii companiei.

Principalii competitori ai Lafarge pe piata de gips-carton sunt Rigips Romania, membra a grupului francez Saint-Gobain, si Knauf Gips si Norgips, ambele din grupul german Knauf.

Afacerile Dedeman, plus de 35%

Reteaua de distributie de materiale de constructii Dedeman din Bacau, detinuta de oamenii de afaceri Adrian si Dragos Paval, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 250 mil. euro, in crestere cu 35% fata de anul anterior, depasind estimarile initiale care prevedeau o crestere de 15%.

„Evolutia pozitiva se datoreaza, in principal, extinderii suprafetei de vanzare cu 17.500 de metri patrati prin deschiderea celor doua magazine - Dedeman Constanta si Dedeman Botosani, respectiv maririi si diversificarii gamei de produse”, a declarat Dragos Paval, presedintele Dedeman. Reteaua Dedeman cuprinde in prezent 12 magazine, dintre care trei se afla in afara Moldovei - in Targoviste, Constanta si Braila.

Compania va continua anul acesta procesul de extindere a retelei si va fina-liza in primul semestru trei magazine la Bucuresti, Buzau si Iasi, precum si un alt centru comercial intr-un oras nespecificat inca de reprezentantii companiei.

„Am demarat demersuri pentru auto-rizarea lucrarilor de construire pentru alte opt locatii, in orase in care avem achizitionate terenuri. Decizia de demarare a lucrarilor va fi influentata de evolutia economiei. Extinderea retelei Dedeman, in 2009 va crea peste 500 locuri de munca, depasind astfel cifra de 3.000 de angajati”, afirma Paval. In prezent, reteaua are 12 magazine, strategia de extindere vizand 30 de locatii pana in 2015.

Compania si-a bugetat pentru anul acesta mentinerea cifrei de afaceri la nivelul de 250 mil. euro, avand in vedere scaderea consumului de materiale de constructii si amenajari interioare si cresterea competitiei.

„Scaderea cererii pe piata constructiilor sustinuta de deprecierea leului in raport cu euro, precum si dificultatile legate de creditare vor amplifica efectele crizei financiare, determinand cresteri ale preturilor de vanzare pentru materialele de constructii, in vederea acoperirii costurilor”, spune Paval.

Potrivit lui, reducerea consumului de materiale de constructii va afecta in principal magazinele de desfacere de mici dimensiuni, antreprenorii acestora fiind nevoiti sa le inchida.

Principalii competitori ai companiei sunt retelele internationale de magazine de bricolaj Praktiker (Germania), Bricostore (Franta), BauMax (Austria) si Hornbach (Germania), precum si reteaua de magazine Ambient Sibiu, controlata de omul de afaceri sibian Ioan Ciolan.

 

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor (MDLR) va reabilita termic anul acesta peste 40.000 de apartamente, echivalentul a circa 300 de blocuri, avand un buget de circa 460 de milioane de lei, de 10 ori mai mare decat cel de anul trecut, potrivit lui Razvan Murgeanu, secretarul de stat al MDLR.

Reabilitarea termica a blocurilor vechi a fost anuntata drept una dintre prioritatile guvernului Emil Boc, avand in vedere ca in Romania sunt peste 89.000 de blocuri, iar majoritatea au o vechime de peste 30 de ani. Fondurile necesare pentru reabilitarea tuturor blocurilor se ridica la circa 11 miliarde de euro.

„Blocurile sunt cele mai mari catrastrofe in ceea ce priveste consumul de energie si sunt o prioritate pentru minister. Cea mai mare pro-blema cu care ne confruntam este lipsa de dorinta din partea locatorilor de a porni lucrarile de reabilitare a blocurilor. Din pacate, circa 90% din locatari nu au nicio intentie sa porneasca lucrarile de reabiliare, pentru care primesc ajutor de la stat”, explica Murgeanu. In prezent, in cazul reabilitarii termice a unei locuinte, 33% este finantare de la stat, 33% este valoarea alocata de administratiile locale, iar restul de 33% reprezinta fondurile proprii.

Scopul reabilitarii termice este de reducere a consumului energetic sub 100 kWh pe luna, fata de circa 200 kWh cat este media in prezent.

MDLR va supune dezbaterii publice in urmatoarele doua saptamani o ordonanta de urgenta prin care propune majorarea fondurilor provenite de la stat la 50%, administratiile locale sa finanteze 30%, iar fondurile proprii sa fie de 20%.

„Mai mult, prin noua ordonanta vom da voie administratiilor locale sa cre-diteze administratia de bloc, iar ulterior sa recupereze fondurile in timp, prin taxe. In plus, vrem sa comasam toate procesele (n.r. - auditare energetica si executie) intr-o singura licitatie”, explica Murgeanu. Una dintre cele mai mari probleme este birocratia, din cauza duratei contractarii lucrarilor de catre primarii si a auditorului energetic, care va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2010, in cazul tranzactiilor imobiliare.

„Inca nu avem o metodologie clara de certificare a locuintelor si nici nu avem suficienti auditori specializati. Trebuie sa fie facuta o lege care sa specifice in mod clar care va fi metodologia de auditare a locuintelor”, afirma Cerna Mladin, presedintele Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri (AAEC).

Pana in prezent au fost reabilitate circa 89 de blocuri in toata tara, iar in Bucuresti au fost reabilitate sapte blocuri in sectoarele 2, 3 si 6.

Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, va bloca proiectele de strapungeri catre autostrada A1 (Splaiul Independentei - autostrada Bucuresti-Pitesti) si catre autostrada A2 (soseaua Vitan-Barzesti - Splaiul Dambovitei - Autostrada Bucuresti-Constanta), nu mai sunt o prioritate pentru Primaria Capitalei, din cauza costurilor foarte ridicate privind exproprierile, estimate la circa 350-400 mil. euro.

Strapungerea catre autostrada Bucuresti-Pitesti dinspre Splaiul Independentei urma sa aiba 8 kilometri, contractul fiind semnat in 2007 cu firmele Max Bogl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si SC Proiect avand o valoare de circa 170 mil. euro, in timp ce pentru strapungerea catre A2 avea o valoare de 68 mil. euro. „Nu vreau sa mai fac greseala sa dam drumul la un proiect la care nu putem asigura fondurile necesare exproprierii”, a declarat Oprescu. Cele doua proiecte erau vazute de urbanisti drept solutii la descongestionarea traficului la iesirea din Capitala, mai ales in Cartierul Militari, unde cozile se intind in fiecare zi pe cativa kilometri.

Oprescu spune ca are un buget de circa un miliard de euro pentru investitii, insa va fi mai cumpatat in alegerea proiectelor pe care le va continua, majoritatea fiind doar in stadiul de intentie.

Printre prioritatile lui Oprescu se numara pasajul Basarab, complexul sportiv Lia Manoliu, parcarile subterane si autostrada suspendata.

Primarul general considera ca ar avea nevoie de circa 10 miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru a finaliza proiectele de infrastructura deja incepute si pentru a incepe altele noi. Insa pentru ca nu detine acesti bani, Oprescu va derula majoritatea proiectelor prin concesiune sau prin atragerea de fonduri structurale.

„In perioade de criza trebuie derulata o evaluare a banilor de care dispunem pentru infrastructura. Avem deja circa un miliard de euro pentru investitii, dar vrem sa dezvoltam cea mai mare parte din proiecte prin parteneriat public-privat si fonduri structurale”, afirma Oprescu in cadrul unui eveniment pe teme de infrastructura organizat de Unimpresa (Uniunea Intreprinderilor Italiene in Romania). In plus, Primaria Capitalei mai detine in banci fonduri de circa 100 mil. euro (cu o dobanda de 7% in euro) si echivalentul in lei a 80 mil. euro.