Business Hi-Tech

Guvernul Ciolacu reuşeşte ce nu a mai făcut nimeni: 138 de companii şi alte 5 organizaţii ale industriei de IT se coalizează cu ANIS - cea mai puternică organizaţie din businessul tech - pentru a cere împreună renunţarea la măsurile fiscale care vizează programatorii

Guvernul Ciolacu reuşeşte ce nu a mai făcut nimeni:...

Autor: Adrian Seceleanu

04.08.2023, 13:58 218227

Un număr record de companii şi organizaţii din industria locală de IT au făcut gestul neobişnuit de a se alia cu ANIS - puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii - pentru a ataca împreună modificările fiscale propuse peste noapte de ministrul finanţelor Marcel Boloş şi cabinetul Marcel Ciolacu.

„ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, alături de alte 138 de companii şi 5 organizaţii semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT - Cluj IT Cluster, Asociaţia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociaţia Centrelor de Inovare Digitală din România - RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa naţională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaţilor din industria de IT care depăşesc suma de 10.000 lei brut”, conform unui comunicat semnat de entităţile menţionate.
Cumulat, „companiile şi asociaţiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro”, conform comunicatului.

„S-au raliat în această acţiune solidară start-up-uri, companii mici, medii şi mari, locale şi internaţionale, companii de servicii, cât şi de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă şi ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

Semnatarii atrag atenţia atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor şi salarizării, cât şi asupra pragului care în esenţă anulează o politică industrială corectă în ultimii ani şi care va afecta mai mult de 80% din salariaţii industriei la nivel naţional”, conform mesajului comun.

Semnatarii documentului solicită Guvernului să deruleze „consultări aprofundate” cu industria prin care să identifice modalităţi de a creşte veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

„Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare.

În ipoteza în care Guvernul va decide totuşi modificarea regimului fiscal aplicabil angajaţilor din industria de IT, semnatarii solicită ca această acţiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să îşi ajusteze bugetele în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu uşurinţă la astfel de viraje bruşte ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menţionează foarte clar – ţinând cont şi de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităţilor fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, conform documentului.

Coalizarea organizaţiilor şi companiilor menţionate într-un demers comun reprezină în sine un eveniment pentru o industrie locală de IT divizată şi care în general evită să pună sub semnul întrebării sau să atace public decizii ale Guvernului - cu rare excepţii, şi atunci fără a exista, ca în acest caz, o „coaliţie” atât de puternică. În ultimii ani cel mai puternic protest al industriei de IT faţă de o decizie guvernamentală a fost cel împotriva proiectului cloudului guvernamental, dar atunci nu a existat un protest atât de larg iar radicalizarea discursului public ANIS nu ar fi fost susţinută de toţii membrii asociaţiei.