Ministerul Digitalizării a publicat discret, miercuri, proiectul strategiei naţionale pentru inteligenţa artificială, alături de nota de fundamentare şi un proiect de hotărâre de Guvern, care sunt supuse dezbaterii publice pe o perioadă de 10 zile.
Documentul recunoaşte importanţa impactului pe care îl va avea inteligenţa artificială (IA) şi oferă o serie de obiective generale.
„În cadrul SN-IA au fost definite 6 obiective generale corelate cu axele prioritare de acţiune urmărite şi în documentele strategice ale UE: 1. Susţinerea educaţiei pentru CDI şi formarea de competenţe specifice IA; 2. Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii şi a seturilor de date; 3. Dezvoltarea sistemului naţional de Cercetare – Dezvoltare – Inovare în domeniul IA; 4. Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate; 5. Facilitarea adoptării IA în întreaga societate; 6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă şi de reglementare a IA”, conform documentului.
Proiectul pune în prim plan impactul puternic pe care îl va juca tehnologia în economie. „Inteligenţa Artificială va transforma peisajul economic al României. Următorul deceniu va necesita efortul întregii societăţi, al guvernului, deoarece creşterea economică şi, implicit, prosperitatea socială vor fi definite de abilitatea României de a înţelege, de a valorifica şi de a se adapta la avansul rapid determinat de tehnologiile emergente, cu precădere de IA. Valorificarea oportunităţilor pe care IA le deschide, începând cu alinierea la obiectivele stabilite de strategia naţională de IA pentru planificarea pe termen imediat următor, va sprijini dezvoltarea economică, bunăstarea socială şi optimizarea guvernării statului, în contextul tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere, IA fiind printre actorii principali.”
În acest context, este oferită şi o estimare privind impactul asupra mediului de afaceri: „prin utilizarea IA în diferite sectoare ale economiei, industria serviciilor ar putea înregistra o creştere de cca. 21%, în timp ce serviciile de tip HORECA ar putea ajunge la o creştere de 15%.”
Proiectul nu clarifică dacă statul va înfiinţa sau nu o nouă instituţie care să gestioneze această zonă. „Guvernul României trebuie să decidă dacă va înfiinţa o entitate responsabilă cu supravegherea aplicării prevederilor Regulamentului UE sau va aloca aceste noi atribuţii unei structuri deja existente. Evident, în funcţie de decizie, impactul bugetar este diferit. Astfel, pentru o nouă entitate, se vor avea în vedere costurile de înfiinţare, cele de funcţionare (salarii, bunuri şi servicii, derularea de campanii de informare/conştientizare, afiliere la organisme şi foruri internaţionale, participare la/ organizare de evenimente naţionale/ internaţionale de profil etc.).”
