Unu din patru utilizatori, adică aproape un sfert (24%) dintre respondenţii unui studiu global desfăşurat de Bitdefender - producător global de soluţii de securitate informatică şi una dintre cele mai puternice companii de IT fondate în România -, susţin că s-au confruntat cu unul sau mai multe incidente de securitate pe parcursul ultimelor 12 luni. Dintre aceştia, 37% dintre utilizatorii aflaţi în segmentul de vârstă 16-24 de ani spun că au fost vizaţi de un atac informatic. Pe de altă parte, doar 11% dintre respondenţii de peste 55 de ani susţin că s-au confruntat cu un incident de securitate. Acest aspect trebuie corelat şi cu abilitatea unei persoane de a recunoaşte sau nu o înşelătorie, pe măsură ce înaintează în vârstă şi nu exclude posibilitatea de a se fi confruntat cu astfel de atacuri, au transmis reprezentanţii Bitdefender.
Studiul a fost realizat la comanda Bitdefender de către Censuswide pe un eşantion de peste 7.000 de utilizatori cu vârste de la 16 la peste 55 de ani, în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024. Respondenţii provin din Australia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
„Rezultatele acestui studiu demonstrează mai mult decât oricând importanţa conştientizării securităţii cibernetice pe măsură ce criminalii cibernetici îşi intensifică atacurile asupra utilizatorilor. Adoptarea rapidă a inteligenţei artificiale de către atacatori reprezintă o ameninţare fără precedent la adresa securităţii digitale a utilizatorilor. Având în vederea creşterea înşelătoriilor prin SMS-uri cu ajutorul inteligenţei artificiale, a încercărilor de fraudare şi a email-urilor de phishing este absolut necesar ca utilizatorii să rămână vigilenţi, să aplice şi să prioritizeze cele mai bune practici de securitate cibernetică”, a spus Ciprian Istrate, Senior Vice President operaţiuni pentru soluţii consumer în cadrul Bitdefender.
Astfel, înşelătoriile prin SMS reprezintă cea mai frecventă ameninţare folosită de hackeri, mesajele frauduloase rămânând pe primul loc în topul incidentelor de securitate cu 45% dintre respondenţi fiind afectaţi de aceste atacuri, urmate de încercările de fraudă (44%), atacurile de tip phishing prin email (42%), expunerea datelor personale (27%), infectarea cu un virus (18%) şi doxxing (9%), potrivit studiului.
„Dintre aceste tipuri de atacuri, femeile susţin că cel mai mult s-au confruntat cu înşelătorii prin mesaje text, spre deosebire de bărbaţi (51% versus 38 %), precum şi cu expunerea informaţiilor personale în urma unei breşe de securitate (30 % versus 23%). Pe de altă parte, bărbaţii au fost mai vizaţi de atacuri de tip phishing (43% versus 41%) şi ameninţări informatice (20% versus 13%).”
De asemenea, cei mai mulţi dintre respondenţi (76%) consideră că nu sunt o ţintă pentru criminalii cibernetici. „Acest punct de vedere este corect, însă poate duce la practici necorespunzătoare de gestionare a securităţii cibernetice, întrucât actorii ameninţărilor nu urmăresc o anumită persoană, ci mai degrabă caută să profite de pe urma unor sisteme vulnerabile şi să exploateze neatenţia utilizatorilor.”
Astfel, potrivit datelor rezultate din studiu, gestionarea parolelor constituie o vulnerabilitate cheie în rândul utilizatorilor. „Pentru infractorii cibernetici, obţinerea datelor de autentificare a reprezentat mereu un obiectiv, iar modul în care utilizatorii îşi gestionează securitatea parolelor ridică un semnal de alarmă. Peste o treime dintre cei intervievaţi (37%) îşi notează parolele, iar 34% dintre aceştia folosesc aceeaşi parolă pentru două sau mai multe conturi. De asemenea, 17% dintre utilizatori folosesc funcţia de completare automată a datelor oferită de motorul de căutare, iar 14% se bazează pe funcţia de salvare a parolelor de către sistemele de operare. În acelaşi timp, doar 23% dintre respondenţi spun că folosesc un serviciu de gestionare a parolelor, o practică recomandată pentru sporirea securităţii informatice. În contextul unui stil de viaţă din ce în ce mai digital, peste o treime dintre cei intervievaţi (35%) susţin că gestionează între şase şi zece conturi online, fie pentru cumpărături, social media, activităţi bancare şi de relaxare.”
