• Leu / EUR4.7231
  • Leu / GBP5.2496
  • Leu / USD4.2103
Business Hi-Tech

Vestul descoperă România în IT: poate deveni un Silicon Valley al Europei. Serviciile de internet din România le depăşesc pe cele din SUA sau Franţa

Vestul descoperă România în IT: poate deveni un Silicon Valley al Europei. Serviciile de internet din România le depăşesc pe cele din SUA sau Franţa

Autor: Adrian Seceleanu, Ioana Nita

31 aug 2016 6178

Având unele dintre cele mai rapide reţele de acces la internet din lume, programatori ieftini şi talentaţi şi un cost scăzut al vieţii, România are argumente solide pentru a deveni un Silicon Valley al Europei, scrie Les Echos, cel mai mare cotidian de business din Franţa.

„Care este ţara cu cel mai rapid internet din Uniunea Europeană şi al zecelea cel mai rapid din lume? Cu o viteză maximă a serviciilor de internet de 73,6 Mbs în al patrulea trimestru din anul 2015, serviciile de internet din România le depăşesc pe cele din SUA sau Franţa, conform datelor publicate de compania americană de tehnologie Akamai. România a reuşit să atragă în ultimii ani companii specializate în noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, astfel că ţara are şanse să devină un Silicon Valley al Europei. În cinci ani de zile Bucureştiul a atras peste 170 de start-up-uri, iar capitala României este din ce în ce mai mult locul de naştere al unor companii locale hi-tech“, notează Les Echos. Ultimii cinci ani au marcat o expansiune puternică a marilor companii de soft şi de servicii de IT, care este reflectată în special de creşterea numărului de angajaţi.

Spre exemplu, cei mai mari 15 angajatori din acest segment aveau anul trecut peste 23.400 de oameni, faţă de doar 9.169 în 2010, conform in­formaţiilor din bilanţurile depuse la Finanţe.

Doar americanii de la Oracle, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de soft, a recrutat peste 1.500 de oameni în perioada amintită.

Expansiunea centrelor de servicii şi de dezvoltare de soft ale multina­ţionalelor se reflectă şi în evoluţia exporturilor, care au ajuns la circa 2 miliarde de euro anul trecut, cu 31% mai mari faţă de 2014.

Astfel, acestea au fost motorul de creştere al industriei locale de software şi servicii IT, reprezentând peste 60% din valoarea totală a pieţei de profil.

În aceste condiţii, România are nevoie de o serie de măsuri care să susţină crearea de produse proprii cu valoarea adăugată mare şi recunoscute la nivel internaţional. 

„Este nevoie de un întreg ecosistem care să susţină crearea de produse româneşti în industria de software – şi nu este doar o chestiune de măsuri la nivel la guvernamental. Sigur, acestea sunt importante, pentru că reglementează cadrul fiscal şi juridic în care start-up-urile să se poată înfiinţa cu uşurinţă, să aibă o viaţă mai uşoară în termeni de taxe fie pentru companie, fie pentru angajaţi, măcar la începutul activităţii lor“, a declarat pentru ZF Teodor Blidăruş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). 

În plus, trebuie îndeplinite simultan o serie de alte condiţii – de la adaptarea curiculei sistemului de învăţământ la scheme de finanţare şi acces la o piaţă unică pentru validarea modelului de business. 

„Este nevoie în primul rând de orientarea şi deschiderea sistemului de educaţie către zona antreprenorială - atât pentru pregătirea de specialişti de produs şi de manageri în businessul de tehnologie, care să aibă o abordare strategică şi nu doar una de execuţie, cât şi prin generarea efectivă de inovaţie, în colaborare cu industria“, a adăugat el. 

Succesul industriei hi-tech din România poate fi atribuit şi regimului Ceauşescu, care a pus accent pe studierea unor discipline precum matematica sau tehnologia, însă acestea nu sunt completate în prezent şi cu discipline care să ofere noţiuni elementare de antreprenoriat. Pentru tinerii din generaţia Y dictatura comunistă a rămas în urmă, dar efectele stu­diilor realizate într-un sistem de învăţământ concentrat pe matematică se resimt, notează publicaţia.

În aceste condiţii, România are în prezent foarte mulţi programatori bine pregătiţi, inclusiv femei. România se situează pe locul trei la nivelul Europei în ceea ce priveşte procentul femeilor care lucrează în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Astfel, 30% dintre programtorii din Bucureşti sunt femei, în timp ce în Londra procentul este de 19%. Potrivit portalului Quartz, aceasta este încă o moştenire din regimul comunist, când femeile au fost obligate să „participe la efortul colectiv“. 

Cu toate acestea, prejudecăţile cu privire la femeile care lucrează în domeniul tehnologiei sunt încă prezente, la fel ca şi în alte ţări. Mai mult decât atât, companiile tinere româneşti au mai multe dificultăţi în accesarea finanţării. Astfel, în ultimii zece ani, acestea au crescut la 13,1 milioane de euro, faţă de 8,1 miliarde în Londra.

Instrumentele de finanţare sunt primordiale pentru dezvoltarea start-up-urilor şi a companiilor, indiferent de mărimea lor, acestea având nevoie de mai multe opţiuni de finanţare cu diferite grade de risc, precum şi de programe de suport în care start-up-urile să îşi valideze ideile şi să aibă acces la mentorat din partea unor oameni de business cu experienţă, potrivit preşedintelui ANIS. Piaţa românească este însă mică, cu o putere de cumpărare scăzută, astfel că,  pentru a-şi extinde afacerile, firmele româneşti sunt nevoite să se dezvolte în străinătate. Un exemplu este Daria, un start-up specializat în robotică care  a dezvoltat  un asistent personal de voce pentru copii, numit Woogie. Societatea ţintă este piaţa din SUA, care oferă un potenţial de 30 de milioane de clienţi, chiar şi în cazul în care produsul este proiectat şi fabricat în România în întregime. 

„Nu în ultimul rând este nevoie de acces la o piaţă semnificativă, unică, conform con­ceptului Digital Single Market, promovat la nivel european, tocmai pentru a susţine formule de validare a produsului într-o piaţă relevantă în raport cu cea globală, care ar asigura un start comparabil cu companiile şi start-up-urile de pe continentul american“, a punctat Blidăruş.

Start-up-urile locale ar putea să îşi valideze modelele de business pe piaţa europeană, România intrând în Uniunea Europeană în anul 2007. În prezent, România este una dintre ţările europene care înregistrează cele mai mari creşteri economice. Anul acesta, Ro­mânia a avut doua cea mai rapidă creştere eco­nomică din UE. Astfel, viteza serviciilor de internet nu este singurul argument în favoarea României. În anii ’90 operatorul naţional de telefonie fixă Romtelecom (actualul Telekom Ro­mânia) s-a mişcat încet în direcţia lansării de servicii de internet, lăsând astfel spaţiu antre­pre­norilor locali, care au construit propriile reţele aeriene de comunicaţii, pentru care au folosit cablul şi ulterior fibra optică, arzând astfel etape în raport cu ţările occidentale, unde existau reţele puternic dezvoltate pe bază de fire din cupru.

„Cu o viteză ridicată a serviciilor de internet cu angajaţi bine calificaţi şi nu foarte scumpi (salariul unui junior porneşte de la 400 de euro pe lună) România este o ţintă atractivă pentru companiile care vor să-şi mute diferite centre de dezvoltare sau de servicii de IT. De asemenea un lucru important pentru angajatori este acela că românii au reputaţia că sunt în stare să facă mai multe cu mai puţine resurse“, scrie Les Echos.

În acest context, România se luptă de multe ori să-şi păstreze talentele, care pleacă în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite. Însă pentru o strat-up de tehnologie sau pentru o companie care vrea să se relocheze sau să îşi externalizeze o parte din operaţiuni, România începe să semene tot mai mult cu un mini-Silicon Valley.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7231
Diferență: -0,2408
Ieri: 4.7315
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2103
Azi: 5.2496
Diferență: 0,2578
Ieri: 5.2727
Azi: 4.2861
Diferență: 0,4641
Ieri: 4.2800