Eliminarea parţială a scutirii de la plata impozitului pe venit a programatorilor va lovi în primul rând în companiile româneşti independente de IT - dintre care unele, slab capitalizate, chiar riscă să dispară de pe piaţă, şi mai puţin marile corporaţii internaţionale unde ar fi afectate mai degrabă nu operaţiunile curente ci deciziile din viitor de a transfera pe piaţa locală noi operaţiuni, a declarat Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est a companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC), în cadrul emisiunii ZF Tech Day.
Schwab spune că în primul rând va trebui urmărit ansamblul de măsuri fiscale luate de Guvern. „În primul rând, este important de văzut restul legislaţiei fiscale, cum dacă va evolua şi cum va evolua şi în ce măsură, sub ce formă vor fi legiferate sau tolerate celelalte forme de colaborare de lucru, de freelancing, fie că vorbim de PFA, fie că vorbim despre micro. Pentru că dacă în zona asta de freelancing, sub o formă sau alta, va continua să fie tolerat un regim ca şi până acum, atunci probabil că va exista o migrare către astfel de forme de colaborare în detrimentul contractelor individuale de muncă.”
Eugen Schwab spune că deja din analiza cifrelor depuse de companiile de IT pe 2022 se observă un fenomen de migrare a IT-ştilor spre alte forme de colaborare. „Şi deja pot să-ţi spun că în analizele şi consolidarea datelor pentru anul trecut am constatat la foarte multe companii, cel puţin zeci de companii dintre cele mai mari 400, 500 pe care le-am văzut, care au avut creştere, creştere de business, creştere de venituri şi o scădere a numărului de angajaţi, ceea ce se cheamă angajaţi în raportările oficiale, contracte individuale de muncă. Deci ăsta ar fi un prim, un prim impact, să spunem, la nivel de organizare.”
Reprezentantul Pierre Audoin Consultants spune că impactul va fi diferit pentru companii.
„Perturbările aduse companiilor sunt diferite de de la o companie la alta şi le-aş împărţi în trei, fără să detaliez foarte mult.
În primul rând, companiile pur româneşti, locale şi independente. Acolo, impactul, dacă să spunem, ar fi suportat acest impozit de către companii pentru a păstra netul angajaţilor, ar putea avea un impact de până la o treime din marja de profit a acestor companii, care, din păcate, au deja o capitalizare precară şi multe dintre ele, cele mai multe mizează în contractele, în serviciile pe care le prestează şi unele, chiar şi în preţurile produselor software pe care le propun pe piaţă, mizează pe un cost mai scăzut faţă de alte companii concurente sau alte produse concurente. Deci ar fi un impact dacă ele şi-ar asuma acest impozit pentru protejarea veniturilor angajaţilor lor. Ar avea un impact major, un impact de undeva la o treime, 25, 30, 35% din marja de profit.
Depinde de de structura fiecăruia şi acolo acolo vedem impactul cel mai mare şi există inclusiv riscul, ca unele companii cu business mai fragil sau care merg pe tarife mai scăzute şi pe profitabilitate deja nu foarte ridicată şi cu o capitalizare mai scăzută, există riscul inclusiv de a vedea foarte multe companii mici, medii, care să nu poată să-şi susţină activitatea în următoarele 12-18 luni, pentru că multe contracte nu se pot negocia sau renegocia şi re-resemna din pix, aşa cum poate face o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern.
