Business Hi-Tech

ZF Digital Summit 2020. România trebuie să accelereze procesul de digitalizare atât prin dezvoltarea infrastructurii, cât şi prin reforma educaţiei, pentru creşterea abilităţilor digitale la nivelul întregii societăţi

Erik Barna, fondator şi CEO al companiei Life is Hard: „Suntem analfabeţii Europei la gradul de utilizare a serviciilor publice digitale. Totuşi, România este pe locul 5 în UE la conectivitate şi tot pe 5 la numărul de absolvenţi din industria IT, lucruri care vor ajuta piaţa locală în procesul de digitalizare accelerată“.

Dincolo de problemele de ordin medical, pandemia a avut un impact pozitiv asupra pieţei locale din punctul de vedere al digi­talizării, accelerând pro­ce­se, dar evidenţiind în acelaşi timp carenţe, atât la nivelul companiilor, cât şi al instituţiilor statului şi al individului, sunt de părere par­ticipanţii la a doua zi a videoconferinţei ZF Digital Summit 2020.

Restricţiile impuse de criza sanitară au forţat companiile, dar şi statul să adopte rapid soluţii de comunicare la distanţă, măsuri de securitate cibernetică, să dezvolte sistemele de plată online, în paralel cu trasarea unei strategii pe termen lung privind dezvoltarea infras­tructurii necesare digitalizării.

Programele de redresare economică lansate la nivel european includ şi o componentă de digitalizare a ţărilor membre, măsură de care România trebuie neapărat să profite în următorii ani, spun participanţii la conferinţă.

„Tranformarea digitală poate contribui la crearea de locuri de muncă, iar tehnologiile digitale, cu condiţia de a fi utilizate cum trebuie, pot aduce beneficii cetăţenilor şi instituţiilor, de exemplu pe zona HoReCa, mass-media, industria aeronautică. România trebuie să crească de 2-5 ori capacitatea de absorbţie a fondurilor europene“, a declarat Dragoş Preda, secretar de stat pentru comunicaţii electronice în cadrul Ministerului Transporturilor Infras­tructurii şi Comunicaţiilor (MTIC).

El aminteşte de asemenea că investiţiile operatorilor de pe piaţa de telecom se ridică la peste 100 de milioane de euro pe an, sumă ce depăşeşte 200 de milioane euro anul acesta.

Un alt factor esenţial pentru digitalizarea României este dezvoltarea reţelei broadband, pentru acoperirea tuturor zonelor rurale şi urbane. Potrivit lui Dragoş Preda, există în discuţii un proiect de 113 milioane euro în acest sens, execuţia lucrărilor urmând să fie realizată de un consorţiu format din companiille Radio Comunicaţii şi CFR Telecom.

Nevoia de investiţii a fost subliniată şi de Erik Barna, fondator şi CEO al companiei Life is Hard, acesta apreciind că România are carenţe mari în zona de educaţie digitală, unde se simte nevoia reformării rapide a învăţământului şi de implicarea mai activă a statului.

„Suntem analfabeţii Europei la gradul de utilizare a serviciilor publice digitale. Totuşi, România este pe locul 5 în UE la conectivitate şi tot pe 5 la numărul de absolvenţi din industria IT, lucruri care vor ajuta piaţa locală în procesul de digitalizare accelerată“.

Lipsa abilităţilor digitale, un capitol la care România se află pe ultimele locuri în Europa, se vede atât la nivel individual, cât şi în unele companii şi instituţii publice. Dincolo de dezvoltarea infrastructurii se simte astfel nevoia educării utilizatorilor.

Cu atât mai mult cu cât un sector care are nevoie rapid de schimbare este cel al IMM-urilor, unde lipsa de viziune a unor manageri şi dificultăţile de finanţare sunt obstacole în adoptarea tehnologiilor moderne, cu impact negativ asupra dezvoltării, dar şi rezistenţei acestor firme în perioade dificile. Potrivit ultimelor statistici, România se află pe locul 27 din 29 de ţări la gradul de utilizare a serviciilor digitale de către IMM-uri.

„IMM-urile aduc peste 52% din valoarea adăugată în economie şi peste 65% din forţa de muncă naţională este angajată de aceste firme. Ele sunt şi cele mai expuse în prezent la criză pentru că nu au fondurile de care dispun companiile multinaţionale şi depind de cererea din piaţă. Trebuie să standardizăm şi să simplificăm procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru aceste companii. E nevoie de crearea unor pachete standardizate prin care să obţină fonduri rambursabile sau neram­bursabile foarte uşor“, spune Mihnea Rădu­lescu, business director la Vodafone România.

În opinia lui, nivelul de digitalizare, privat şi public, este mult în urma altor state, dar accesul la fonduri europene dedicate acestui sector ne dă şansa ca prin investiţii inteligente să prindem startul pe care îl dorim. „Avem mai mult de 80 de miliarde de euro pentru investiţii, din care 20% trebuie direc­ţio­naţi către digita­lizare con­form directivei UE. Banii trebuie să meargă spre dome­niul public, edu­ca­ţie, sistemul medi­cal“.

Totuşi, procesul de digitalizare a auto­r­ităţilor publice a făcut paşi înainte în ultimii ani, dar mai ales sub pre­siunea pandemiei, cres­­­când substanţial servi­ci­ile care pot fi accesate online, pentru plăţi sau obţi­nerea unor documente.

„Plăţile în numerar din administraţia publică frânează creşterea economiei şi susţin economia subterană. Am văzut însă îmbunătăţirea platformei ghiseul.ro, unde au fost introduse peste 50 de servicii publice şi care a devenit accesibilă şi persoanelor juridice.

În prezent, peste 725.000 de persoane fizice şi juridice au conturi pe ghiseul.ro. În ultimii 10 ani au fost făcute peste 2,2 milioane de plăţi, cu o valoare totală de 800 milioane lei. În acest an s-au înregistrat pe platformă 227.000 de cetăţeni şi companii noi, iar tranzacţiile au fost de 360 milioane lei. Circa 300 de taxe şi impozite pot fi plătite pe ghiseul.ro“, subliniază Elena Ungureanu, country manager România Visa.

Printre mă­surile propuse de Visa pentru ac­ce­lerarea digi­talizării se nu­mără şi creş­terea reţelei de terminale, mai ales în oraşele mici şi în sate, o soluţie în acest sens fiind reducerea plafonului de la care comercianţii trebuie să deţină un POS, sub nivelul de 50.000 euro cifră de afaceri. „Până la urmă, dacă ai un telefon Android poţi să îl transformi într-un terminal de acceptare a cardurilor, aceasta fiind o soluţie pentru micii comercianţi, dar şi profesii liberale“.

La rândul lui, Andrei Berghian, digital banking transformation Expert Asseco, crede că este important să fie dezvoltată o platformă comună de identitate electronică, care să poată fi integrată de diferite instituţii ale statului, ceea ce ar crea un ecosistem integrat pe zona de date financiare ale persoanelor fizice.

În acelaşi timp, digitalizarea, fie că este vorba de companii sau instituţii, vine la pachet cu nevoia de securitate cibernetică, un alt do­meniu care a trebuit să se adapteze noii realităţi create de pandemie, inclusiv pe piaţa muncii.

„O companie lucrează după reguli stricte de securitate atunci când angajaţii sunt la birou, în sediu, dar în momentul în care forţa de muncă a plecat acasă echipele de securitate au pierdut din vizibilitatea a ceea ce se întâmplă pe reţelele angajaţilor“, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice Bitdefender.

Confruntaţi cu provocările muncii de acasă, o parte dintre marile companii au distribuit şi soluţii de conectivitate pentru a se asigura că informaţiile care pleacă din reţeaua angajaţilor nu se pierd pe drum şi nu sunt manipulate, dar această măsură a fost luată doar de 1 din 5 fir­me, potrivit unui studiu realizat de Bit­defender.

În final, atunci când vine vorba de securitate, factorul uman este principalul risc dar şi principalul remediu.

„Tehnologia merge foarte bine cu componenta umană“. Problema este că mo­men­tan piaţa absoarbe mult mai mulţi spe­cialişti în securitate decât oferă mediul academic, ceea ce face ca numărul incidentelor, şi implicit al companiilor victime, să crească.

 
 

Elena Ungureanu, country manager România, Visa

►Se vede o tendinţă de migrare a consumatorilor dinspre numerar spre plăţile digitale, contactless, cu mobilul şi chiar online. Se vede un interes crescut în dezvoltarea sistemelor de plată în administraţia publică.

►Numerarul e încă prevalent în economie, dar se vede o creştere a plăţilor electronice de la an la an. Potrivit datelor BNR din iunie, peste 2/3 din tranzacţiile cu cardul sunt la comerciant, dar ca valoare reprezintă puţin peste 1/3.

►Tranzacţiile contactless au crescut puternic în România, peste media europeană, care este de 8 din 10 plăţi online.

► În România există acum peste 9 programe de plăţi cu telefonul mobil disponibile şi 2 milioane de carduri sunt înrolate într-un portofoliu electronic. Vedem lunar creşteri de peste o treime a plăţilor cu mobilul.

►O altă tendinţă este cea în domeniul plăţilor online, care au crescut cu peste 60%, iunie la iunie, în condiţiile în care şi sectorul de comerţ online a crescut mult.

►Sunt carduri care nu fuseseră folosite în nicio tranzacţie online anterior acestui an.

►Există şi campioni ai categoriilor de comercianţi: în sectorul de aprovizionare şi decorare a locuinţei creşterea plăţilor online a fost de peste 10 ori, iar la magazinele alimentare, hipermarketuri, de peste 3 ori.

►Doar 29% din utilizatorii de internet au făcut cumpărături online anul trecut faţă de o medie europeană de 67%.

►În ceea ce priveşte plăţile în administraţia publică, numerarul frânează creşterea economiei şi susţine economia subterană. Trecerea la plata cu cardul durează şi e nevoie de implicarea tuturor jucătorilor pentru creşterea acesui sector.

 
 

Kostas Fiakas, chief strategy officer at Inform Lykos România

►România a fost o surpriză plăcută pe partea de digitalizare, iar pandemia a accelerat procesul, atât la consumatori, cât şi la companii. Tot mai multe persoane adoptă mobile banking, plata online a utilităţilor.

►Vedem la soluţiile tradiţionale, cum este arhivarea documentelor, că tot mai multe organizaţii investesc în trecerea la varianta digitală şi cred că această transformare va continua accelerat.

►Tehnologia pe care o oferim pe piaţa locală exista deja, de câţiva ani. Acum tot mai multe persoane preferă să acceseze servicii online, fără prezenţa fizică. Avem un parteneriat nou cu E.oN pentru plata utilităţilor.

►Avem instrumente de simulare, care aduc viitorul în prezent, pe baza unor scenarii, care pot simula anumite fraude de exemplu şi băncile pot evalua anumite riscuri.

►Abordarea noastră este să adoptăm tot mai multe soluţii digitale, în locul celor tradiţionale, pentru a ajuta clienţii. Pandemia a susţinut acest plan şi investim în oameni, în vânzători, şi cred că după aceea opţiunile digitale se vor menţine în rândul firmelor şi consumatorilor.

 
 

Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice Bitdefender

►Transformarea digitală forţată va continua foarte accelerat. Acest lucru va fi bun şi rău.  Bun pentru că vom intra în sfera ţărilor civilizate care au guvernanţă electronică, iar negativ pentru că multe companii nu sunt ancorate în trendul de infrastructură electronică, iar lipsa de experienţă s-ar putea să ducă la implementări greşite sau practici greşite ale modului în care aceştia digitalizează serviciile.

►Cei mai mari jucători din piaţă au distribuit angajaţilor şi soluţii de conectivitate pentru a se asigura că informaţiile care pleacă din reţeaua angajaţilor nu se pierd pe drum şi nu sunt manipulate, dar s-a întâmplat în una din cinci companii, potrivit unui studiu realizat de noi.

►La nivel internaţional, companiile au fost luate pe nepregătite, nu aveau protocoale şi proceduri de securitate care să asigure securitatea şi angajaţilor care lucrează de acasă. Nu aveau dispozitive mobile pe care angajaţii să le poată lua acasă pentru a-şi desfăşura munca. Investiţiile suplimentare făcute pe fondul pandemiei au crescut tranzacţiile pe piaţa de securitate IT.

►Digitalizarea IMM-urilor aduce peste 52% din valoarea adăugată în economie. Peste 65% din forţa de muncă a ţării este anagajată de IMM-uri. Ele sunt şi cele mai expuse în prezent pentru că nu au fondurile pe care le au companiile multinaţionale şi depind de cererea din piaţă. Trebuie să standardizăm şi să simplificăm procesul de absorbţie a fondurilor pentru aceste companii. Ele nu au fonduri dedicate pentru avocaţi şi nu îşi permit să facă dosare complexe pentru a atrage aceste fonduri europene. Au nevoie de pachete standardizate prin care să obţină fonduri rambursabile sau nerambursabile foarte uşor.

►Oportunitatea este foarte mare şi avem şansa ca în următorii ani să transformăm economia într-una digitală, având o strategie bine pusă la punct, fonduri de investit, cadru legal bine definit şi dorinţă de dezvoltare.

►Indiferent de zona în care vor fi absorbite fondurile, toate infrastructurile (infrastructură rutieră, de cale ferată) trebuie gândite şi implementate cu o componentă digitală. Viitorul înseamnă infrastructuri digitalizate. Trebuie să le facem de la început digitalizate, să avem un exemplu de infrastructuri în Europa. Ţine de noi să absorbim aceste fonduri pentru digitalizare.

►Fonduri europene distribuite către România, în valoare de 80 de miliarde de euro, ne dau şansa ca prin investiţii inteligente să ajungem unde ne dorim.

►Trebuie să avem un dialog constant cu mediul public legat de modul în care fiecare dintre noi trebuie să contribuie la această digitalizare a României. Rolul mediului privat este să oferim soluţii şi servicii care să facă posibilă digitalizarea, rolul administraţiei publice este să ofere cadrul legal.

 
 

Erik Barna, fondator şi CEO, Life is Hard

►La companii mici şi medii este o problemă că factorii decidenţi nu inteleg cum îi poate ajuta o anumită tehnologie. Apoi este lipsa de acces la finanţare pentru a integra aceste tehnologii. Suntem pe locul 27 din 29 de ţări la gradul de folosire a digitalizării de către IMM-uri.

►Probleme avem şi la identitatea electronică, procesul şi costurile fiind mari pentru a obţine un certificat, securitate cibernetică, competenţe digitale limitate.

►Totuşi, criza a înlăturat multe bariere, mai ales pe partea legislativă, care nu era la zi şi îngreuna anumite procese de digitalizare.

►În această perioadă a crescut nevoia de soluţii digitale personalizate la firme, iar în domeniul public am avut discuţii cu comunităţi locale pentru implementarea unor soluţii.

►Am văzut iniţiative din partea marilor companii pentru a susţine digitalizarea IMM-urilor. Ele au nevoie de soluţii adaptate, nu orice soluţie folosită afară putând fi aplicată mediului local.

►E nevoie de implicare, de la nivel politic, la nivel personal. Ratarea acestei oportunităţi de a ne digitaliza ne va pune la coada Europei, cu repercursiuni asupra generaţiilor viitoare.

►Barometrul european care măsoară digitalizarea societăţii arată că România este pe 5 în UE la conectivitate şi tot pe 5 la numărul de absolvenţi din industria IT.

►Avem carenţe mari la educaţia digitală la nivelul întregii ţări. Suntem analfabeţii Europei la gradul de utilizarea a serviciilor publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet. Pe acest segment suntem chiar la coada Europei.

 
 

Camelia Ivan, CEO Trans Sped

►Tehnologia 5G va fi o revoluţie, iar noi ca ţară avem un avantaj competivit în faţa celorlalte ţări. Un alt avantaj este experienţa pe care o avem şi o industrie de IT bine dezvoltată. Avem posibilitatea să beneficiem de produse la preţuri mai reduse decât în alte pieţe, spre exemplu un certificat digital în SUA costă câteva sute de dolari, iar în România preţul acesteia este echivalentul a două cafele în oraş. Un alt punct forte este deschiderea autorităţilor spre digitalizare şi cadrul care a început să se contureze din ce în ce mai bine.

►Sunt câteva obiective strategice pe care le-aş propune pentru a creştere dezvoltarea digitalizării: educaţia digitală, integrarea tuturor soluţiilor digitale în administraţiile publice şi susţinerea companiilor pentru a deveni competitive în epoca digitală.

►Pandemia a avut şi are impact devastator la nivel economic, dar a grăbit saltul spre economia digitală.

 
 

Dragoş Preda, secretar de stat pentru comunicaţii electronice în cadrul Ministerului Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC)

►Am dezvoltat un proiect de digitalizare a infrastructurii de broadband la nivel naţional, în valoare de 113 milioane de euro. Profitul va fi de peste 600 de mil. euro. Execuţia se va face în consorţiu de companiile naţionale care pot susţine această dezvoltare - Radio Comunicaţii şi CFR Telecom.

►Avem o hartă a infrastructurii actuale şi urmărim asumarea zonelor albe/gri care au rămas de acoperit cu broadband.

►Cred că piaţa urmăreşte să aibă un cadru just, să se poată dezvolta, să fie un cadru predictibil pentru a atrage investiţii. Este nevoie să mărim rata absorbţiei fondurilor europene în România.

►Este importantă dezvoltarea abilităţilor digitale, să ştim să utilizăm aceste tehnologii atât la nivel de instituţii cât şi la nivel de client final. Trebuie să investim în oameni, în capacităţile lor administrative.  Să nu ne aşteptăm la o transformare radicală peste noapte, pentru că trebuie să fim pregătiţi să folosim tehnologia.

►Digitalizarea va fi accelerată în contextul recuperării postcriză.

 
 

Andrei Berghian, digital banking transformation Expert Asseco

►Adaptarea la noua realitate a fost accelerată şi ea a adus şi o oportunitate, de a aduce pe piaţă soluţii şi produse esenţiale pentru această perioadă.

►Avem soluţii de virtualizare a branch-urilor băncilor care permit semnarea de documente, identificarea clientului, atragerea de clienţi noi, scanarea actelor. Vrem să oferim o platformă cu punct unic de identificare a clienţilor care poate fi folosită de diverşi jucători din piaţă, companii de asigurări, de leasing, institutuţii ale statului

►Printre soluţiile propuse în această perioadă de Assecco se numără redefinirea terminalului mobil, a aplicaţiilor de mobile banking şi introducerea unor soluţii noi : scan from home, pentru facturi de exemplu.

►Vrem să oferim management centralizat de documente şi de tranzacţii, automatizarea factoringului, soluţii care pot uşura viaţa IMM-urilor

►Pe partea de securitate, pandemia a presupus măsuri suplimentare pentru companii, având în vedere nevoia de work from home

►Am introdus posibilităţi de autorizare biometrică a tranzacţiilor, am introdus măsuri suplimentare de verificare a identităţii clienţilor, între persoană şi contractele depuse la bancă. Am văzut creşterea numărului de aplicaţii de mobile banking şi a fost nevoie de creşterea securităţii acestui domeniu.

►Pe persoane fizice, cel mai important este să ne concentrăm pe generarea unei platforme comune de identitate electronică, care să poată fi integrată cu diferite instituţii şi a avea un ecosistem integrat pe zona de date financiare.

 
 

Florin Grozea, fondator şi CEO MOCAPP

►Piaţa din România este estimată la circa 8-10 mil. euro în 2020, aproximativ 1% din publicitatea digitală. Cam atât înregistrează toate ţările din UE. Piaţa are o creştere de 30-40% în fiecare an, în ultimii cinci ani. În plus, această creştere alertă nu se regăseşte în multe industrii.

►Zona de digitalizare poate fi o soluţie, o salvare pentru a ieşi din această perioadă mai puternici.

►Statisticile arată că între 40-70% dintre cetăţenii europeni consumă ştirile din social media. Estimarea în România este de 60%. Cele mai multe surse din care ne luăm informaţiile sunt nonştiri. Deşi consumăm mai multă informaţie, noi nu suntem mai informaţi.

►Pandemia a arătat că avem o problemă de digitalizare.

►Copii se duc spre noile meserii, precum cele de creatori de conţinut, vlogger, influencer şi a fi cântăreţ sau actor nu mai este în topuri

►70% dintre cei cu vârste între 25-40 de ani au spus că au mare încredere în informaţiile unor creatori din social media.

 
 

Mihai Ursoi, country manager SES Video România, Bulgaria şi Republica Moldova

►Potrivit statisticilor, 24% din gospodăriile cu televizor din Europa folosesc platforme OTT (over-the-top) , în paralel cu abonamentul de televiziune tradiţională. În România procentul este de 11%. Prima tendinţă este folosirea ultra HD, care a devenit tot mai popular şi 23% din totalul gospodăriilor din România care au TV au ecrane ultraHD, faţă de 14% în UE.

►Cele mai folosite servicii video de streaming sunt Netflix (22% dintre respondenti au un abonament) si HBO GO (15%). Numărul de abonaţi la Netflix a crescut foarte mult în România.

►Disney Plus a avut cea mai mare creştere la nivel european în acest an, la 24 mil utilizatori de la sub 1 milion.

►Anul trecut, românii stăteau cam 3,3 ore la tv în timpul săptămânii şi o medie de 3,7 ore in weekend. Iar pe platformele nonliniare cu o oră mai puţin.

►Am observat că ştirile sunt cel mai vizionat conţinut şi pe platformele liniare, cam 80% din clienţii noştri urmărind acest segment. Avem cel mai mare număr de canale de ştiri din regiune.

AFACERI DE LA ZERO