Exporturile chinezeşti creează un impuls foarte puternic care ar putea alimenta creşterea celei de-a doua economii ca mărime din lume în următoarele trimestre, scrie CNBC, care citează opiniile mai multor economişti.
China a înregistrat în noiembrie cel mai mare surplus comercial din ultimii cinci ani, creat de creşterea substanţială a exporturilor, mai puternică decât avansul importurilor.
Exporturile au sărit cu 12,7% în ritm anualizat, după o creştere de doar 5,6% în octombrie. Revenirea reflectă cererea mai mare din statele bogate.
Spre exemplu, creşterea exporturilor către Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, s-a dublat la 17,7% în noiembrie, iar livrările către Europa au urcat cu 18,4%, după o creştere de 12,7%. „Oamenii subestimează forţa revenirii bazate pe exporturi. Adevărul este că se simte un impuls de creştere foarte puternic pentru exporturile asiatice venind din Europa şi SUA, iar acesta va susţine creşterea PIB-ului Chinei în următoarele trei-patru trimestre“, consideră Michael Spencer, analist al băncii germane Deutsche Bank.
El face astfel notă discordantă cu opinia generală, care prevede creştere slabă pentru economia Chinei.
Louis Kuijs, analist la Royal Bank of Scotland, a explicat că avansul exporturilor este un element cheie al perspectivelor optimiste ale băncii, care a calculat că economia Chinei va accelera de la 7,7% anul acesta la 8,2% anul viitor.
Cheltuielile populaţiei au rămas coloana vertebrală a economiei americane
În ceea ce priveşte economia SUA, analiştii se aşteaptă ca ritmul de creştere să se menţină anul viitor la peste 3%.
În al treilea trimestru, PIB-ul american a avansat cu 3,6% în ritm anualizat, mult mai mult decât s-a anticipat.
Estimarea oficială iniţială prevedea un avans de doar 2,8%. Creşterea a fost susţinută de cheltuielile populaţiei, ale guvernului local şi cele federale, de investiţiile în stocurile private şi de exporturi, potrivit Forbes.
Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca bursele americane să crească anul viitor şi ca Rezerva Federală să înceapă să-şi reducă programul prin care stimulează prin achiziţii de active revenirea economiei şi să menţină dobânzile la zero.
Economia va fi, totodată, impulsionată de preţurile reduse ale energiei în condiţiile în care SUA vor depinde mai puţin de importurile de energie.
Boom-ul gazelor de şist va transforma economia americană într-un exportator de produse petrochimice
Industria petrochimică americană intenţionează să-şi majoreze substanţial exporturile pentru a profita de avantajul costurilor reduse adus de revoluţia gazelor de şist, ceea ce va pune presiuni şi mai mari pe concurenţii din Europa şi Asia, a căror competitivitate este erodată de energia scumpă, scrie Financial Times.
Consiliul American al Chimiei, o asociaţie a industriei, estimează că exporturile americane de produse petrochimice vor creşte cu 45% în următorii cinci ani în urma valului de investiţii în capacităţi noi de producţie care au ca scop livrările pe pieţele din străinătate. SUA au depăşit în 2011 statutul de importator net de produse petrochimice, iar pentru anul acesta industria estimează exporturi de 2,7 miliarde de dolari. În 2018, exporturile ar trebui să ajungă la 30 de miliarde de dolari, potrivit proiecţiilor Consiliului Chimiei.
Spre deosebire de SUA, producătorii europeni din industria chimică au anunţat reduceri de personal, închideri de fabrici şi renunţarea la anumite divizii, forţaţi printre altele de presiunea costurilor mai mari comparativ cu cele ale concurenţilor americani. Paul Hodges, analist la firma de consultanţă International eChem, consideră că „se duce o luptă pe viaţă şi pe moarte pe pieţele petrochimice“. Revoluţia gazelor de şist a hrănit explozia producţiei americane de lichide obţinute din gaze naturale utilizate ca materii prime de industria petrochimică. Abundenţa a dus la reducerea preţurilor.
Anul 2014 i-ar putea aduce Chinei primul default pe obligaţiuni corporate
În 2014 ajung la scadenţă datorii ale companiilor chinezeşti de 427 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu dublul economiei irlandeze şi cu aproape 20% mai mare decât cea de anul acesta, ceea ce trezeşte îngrijorări că anul viitor îi va aduce Chinei primul default pe obligaţiuni emise de companii nefinanciare, scrie Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor cotate cu rating maxim şi cu scadenţa la 10 ani se situează la 6,2%, cu aproape un punct procentual peste nivelul de la începutul anului.
Spre comparaţie, media yieldurilor la nivel global pentru instrumente similare este de 2,7%. Semnalele date de guvernatorul băncii centrale a Chinei Zhou Xiaochuan că instituţia va acţiona pentru a preveni îndatorarea excesivă au dus la creşterea costurilor de împrumut, ceea ce a forţat multe companii să-şi amâne planurile de finanţare prin obligaţiuni. Creşterea dobânzilor ar putea face ca „o criză parţială a datoriilor să explodeze“, se arată într-un editorial publicat luna trecută de ziarul oficial China Securities Journal.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
