Implicarea chineză în porturile din Africa Subsahariană este substanţială. Investiţiile ar putea deveni un risc dacă Beijingul va ajunge să controleze accesul, avertizează experţii. Însă ţările africane au de câştigat dacă pot atenua riscurile, scrie Deutsche Welle.
Valoarea comerţului între China şi Africa a depăşit anul trecut peste 200 miliarde de euro (177 miliarde euro), făcând din ţara asiatică cel mai mare partener comercial al continentului. Marea majoritate a produselor şi bunurilor au fost expediate cu vaporul - peste 90% din exporturile Africii călătoresc pe mare.
Însă costurile de transport maritim ale Africii sunt ridicate, fiind de 1,5 şi 3,5 ori mai scump pentru a transporta un singur container pe mare decât în alte regiuni cu volum ridicat al comerţului, potrivit unui raport recent al PricewaterhouseCoopers (PwC). Nu este o surpriză că investiţiile chineze în infrastructura porturilor africane s-au accelerat în ultimii ani. Atât China, cât şi partenerii săi comerciali de pe continent au un mare stimulent pentru reducerea costurilor de transport. Experţii sunt îngrijoraţi. „Trebuie să existe o înţelegere clară între operatori şi guvern ca la aceste porturi să fie accesul liber atunci când companiile chineze le exploatează“, spune Judd Devermont, directorul Programului pentru Africa al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) .
„Aceasta ar proteja porturile împotriva posibilităţii ca Beijingul să împiedice alte ţări să le folosească“, notează el. Într-un comentariu scris cu colegii săi, Devermont, fost ofiţer american de informaţii pentru Africa, a identificat cel puţin 46 de proiecte portuare existente sau planificate în Africa Subsahariană cu o implicare chineză.
Mai mult de jumătate din cele 46 de proiecte portuare au fost finanţate de entităţi chineze, iar 11 sunt operate de acestea, potrivit CSIS.
Acum, teama este că acest nivel ridicat de implicare ar putea permite Beijingului să controleze sau să limiteze accesul rivalilor săi într-o bună zi.
„Chinezii sunt foarte buni în a face investiţii care sunt în multe aspecte în beneficiul lor“, spune Devermont. „Porturile pot fi obiective politice, obiective militare şi de securitate sau comerciale.“
În timp ce experţii avertizează cu privire la pericolele care le presupune implicarea chineză, porturile putând ajunge să facă parte dintr-un proiect al Beijingului de extindere a influenţei comerciale şi politice în întreaga lume, guvernele africane pot avea o altă grijă mai presantă. Necesitatea de a moderniza şi de a reduce congestionarea în porturile lor. Până în 2050, mai mulţi oameni vor trăi în Africa Subsahariană decât în ??Asia de Sud şi Centrală, conform previziunilor ONU. Porturile regiunii trebuie să fie echipate pentru o piaţă în creştere.
„Porturile sunt primul pas în eforturile de dezvoltare ale oricărei ţări“, spune consultantul logistic Lars Greiner.
Expertul constată că porturile din regiune se situează cu mult sub standardele globale. Este singura regiune fără un centru portuar care serveşte ca o facilitate intermediară între alte două porturi, spune el.
Niciunul din porturile din Africa nu se numără printre primele 40 de porturi din lume. Durban, cel mai aglomerat din Africa Subsahariană, ocupă abia locul 66 în clasamentul pentru 2018 realizat de Lloyd’s.
