Business Internaţional

Banca centrală a Turciei a majorat agresiv toate dobânzile pentru a stopa prăbuşirea lirei, ignorând împotrivirea premierului Erdogan

Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei: „Bineînţeles sunt împotriva creşterii dobânzilor. Ei vor fi responsabili pentru ce se va întâmpla în viitor“

Autor: Ioana Tudor

29.01.2014, 20:20 1855

În plină furtună valutară, banca centrală a Turciei a majorat agresiv după o şedinţă de urgenţă toate dobânzile, pe una dintre acestea chiar dublând-o, în încercarea de a întări moneda naţională, de a diminua inflaţia şi de a reclădi încrederea. Creşterea drastică a costurilor de împrumut este văzută de unii analişti ca o sfidare la adresa premierului Recep Tayyip Erdogan, un opozant ferm al dobânzilor mari, şi un act disperat după ce săptămâna trecută banca a încercat fără succes să stopeze prăbuşirea monedei prin vânzări de valută.

La doar câteva minute după anunţul făcut de banca centrală, lira turcească s-a apreciat cu 3% în raport cu dolarul, evoluţie semnificativă pentru piaţa valutară şi care a mărit distanţa lirei la aproape 10% faţă la nivelul minim record atins luni, scrie The Wall Street Journal.

Banca centrală a majorat dobânda la facilităţile de credit cu termen pe o zi de la 7,75% la 12% şi aproape a dublat dobânda pentru împrumuturile acordate băncilor pe termen de o săptămână prin licitaţii repo de la 4,5% la 10%, peste aşteptările economiştilor. De asemenea, banca a ridicat dobânda la facilităţile de depozit pe termen de o zi de la 3,5% la 8%.

„Bineînţeles sunt împotriva creşterii dobânzilor“, a spus Erdogan înaintea anunţului făcut de banca centrală, potrivit Financial Times. „Ei vor fi responsabili pentru ce se va întâmpla în viitor“, a avertizat acesta, adăugând însă că speră că măsurile luate de bancă „vor avea un efect pozitiv“ şi că lira va păşi într-o „nouă eră“ după deprecierea din ultima săptămână.

Erdogan s-a opus cu vehemenţă creşterii costurilor de împrumut argumentând că astfel va fi pusă în pericol creşterea economică şi a atacat adesea ceea ce el numeşte un grup de speculanţi controlaţi din străinătate care fac „lobby pentru dobânzi“ pentru a submina economia. Mularea politicii monetare pe ideile lui Erdogan a trezit suspiciuni că banca centrală este controlată de guvern.

„Motivul pentru care lira s-a depreciat a fost lipsa totală a încrederii că banca centrală va lua măsurile necesare“, a spus Ed Ponsi, analist la Barchetta Capital Management, citat de CNBC.

 

De ce este importat cum reacţionează Turcia la criză

Turcia nu este singura piaţă emergentă care a suferit în ultimele săptămâni. Argentina şi Ucraina au fost şi ele pedepsite pentru instabilitatea politică şi deficitele de cont curent mari.

Totuşi, economia Turciei este substanţial mai mare decât a Ucrainei şi a Argentinei, iar de stabilitatea ei politică şi economică depind şi alte pieţe.

Dacă volatilitatea creşte, cea mai expusă va fi zona euro, apoi Japonia şi Statele Unite, ale căror exporturi se vor diminua, potrivit analiştilor băncii de investiţii Barclays.

Benoit Anne, analist al Societe Generale, consideră că decizia băncii centrale de a majora ratele dobânzilor va întări încrederea şi în celelalte pieţe emergente. „Dacă Turcia poate să-şi ţină în frâu problemele financiare, şi celelalte pieţe vor putea, ţinând cont că Turcia este reprezentativă în ceea ce priveşte vulnerabilitatea pe pieţele emergente“, a explicat Benoit Anne, citat de potrivit Financial Times. Decizia a înlăturat efectul de domino asupra pieţelor emergente, a asigurat el.

 

Cu toate că străinii sunt blamaţi de Erdogan, Turcia are nevoie de încrederea investitori ca de aer

Niciuna dintre celelalte ţări din grupul celor „cinci economii fragile“, Africa de Sud, Brazilia, India şi Indonezia, nu sunt atât de dependente precum este Turcia de împrumuturi în dolari pe termen scurt, care spre deosebire de împrumuturile pe termen lung, pot fi rapid retrase de creditori, atrage atenţia The New York Times. Turcia trebuie să se împrumute cu peste 200 mld. dolari anul acesta de pe pieţele externe, echivalentul a aproape 25% din PIB-ul ţării, o mare parte din bani urmând să vină de la companii şi bănci. Dacă aceste linii de credit dispar, Turcia va rămâne fără bani şi cel mai probabil va fi nevoită să ceară ajutor financiar de la Fondul Monetar Internaţional, cred analiştii de la Barclays.

Deşi investitorii străini vor randamente ridicate pentru banii plasaţi în economii fragile precum cea a Turciei, banca centrală a Turciei a fost presată să nu majoreze dobânzile pentru a ajuta economia să crească, în contextul în care ţara va organiza anul acesta alegeri prezidenţiale.

Cu toate dificultăţile politice, economice şi sociale, economia Turciei a avansat cu 4,3% anul trecut, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, comparativ cu 2,2% în 2012. O problemă majoră în Turcia este inflaţia, pe care FMI o estimează la 8% în 2013.

În aceste momente, investitorii sunt nesiguri. Potrivit datelor Institutului de Finanţe Internaţionale, cel mai puternic grup de lobby pentru bănci, vânzările de obligaţiuni denominate în lire efectuate după luna mai sunt cu aproape patru miliarde de dolari mai mari decât achiziţiile, ceea ce reprezintă o ieşire semnificativă de capital. Această situaţie scoate în evidenţă măsura în care mulţi investitori străini, care au jucat un rol important în finanţarea creşterii economice a Turciei, şi-au schimbat percepţia asupra ţării începând cu protestele anti-guvernamentale din Istanbul de primăvara trecută.

Banca centrală a anunţat că va aplica noua strategie de politică monetară până când problema inflaţiei îşi va găsi o rezolvare de durată. Banca vrea să reducă inflaţia de la peste 7% în prezent la 5% până la mijlocul anului viitor.

Săptămâna trecută, banca a menţinut dobânzile neschimbate, ceea ce a dus la deprecierea severă a lirei în raport cu dolarul. Joi, banca a intervenit pe piaţa valutară pentru a salva moneda, însă măsura s-a dovedit ineficientă. Lira s-a depreciat cu peste 11% faţă de dolar de la începutul lunii.

Banca centrală a Argentinei a majorat, de asemenea, dobânzile la cel mai mare nivel din ultimii zece ani pentru a spijini peso-ul şi a opri declinul rezervelor valutare. Banca a decis să nu mai intervină pe piaţa valutară şi a lăsat peso-ul să se deprecieze joi cu 12%.

 

Prea devreme pentru a sărbători?

Lira turcească a pierdut până la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de ieri aproape două treimi din cât a câştigat datorită impulsului puternic iniţial dat lirei turceşti de decizia şoc a băncii centrale a Turciei de a majora dobânzile, ceea ce sugerează că măsurile radicale nu sunt suficiente pentru a reconstrui încrederea în puterea băncii centrale de a face faţă crizelor, potrivit Thomson Reuters. Charles Movit, analist la IHS Global Insight, a avertizat că incertitudinile politice provocate de scandalul de corupţie care destabilizează guvernul Turciei şi turbulenţele globale ar putea ameninţa lira. „Înrăutăţirea situaţiei politice şi creşterea volatilităţii de pe pieţele de capital internaţionale ar putea afecta din nou lira în pofida independenţei regăsite a băncii centrale“, a spus Movit, citat de AFP. Simon Smith, analist la FxPro, atrage atenţia că Turcia nu a majorat dobânzile pentru că economia este într-o situaţie bună, ci pentru că lira era la cel mai redus nivel din istorie, iar inflaţia este ridicată.

 

Riza Sarraf, imigrantul iranian de 30 de ani care a învrăjbit instituţiile statului turc şi a destabilizat guvernul

Riza Sarraf are doar 30 de ani, este imigrant iranian şi are ca soţie o regină a muzicii pop. El este omul din cauza căruia trei miniştri din Turcia şi-au dat demisia, sute de persoane au fost arestate şi mii de ofiţeri de poliţie au fost concediaţi sau transferaţi din post într-un scandal de corupţie, fals şi contrabandă cu aur care a învrăjbit instituţiile statului turc şi riscă să destabilizeze guvernul şi economia. Pentru Sarraf, miniştrii nu erau niciodată greu de găsit. Şi-i ţinea aproape cu cadouri de milioane de dolari date lor şi familiilor lor, inclusiv un pian de 37.000 de dolari şi un ceas de cel puţin 350.000 de dolari, şi chiar cu bani lichizi. În schimb, carismaticul tânăr gonea pe străzile din Istanbul cu escortă de poliţişti, un semn de atenţie oferit de unul din miniştri, se arată în documentele poliţiei şi instanţelor de judecată, văzute de Bloomberg. Până să fie arestat, Sarraf a locuit într-o vilă de 72 de milioane de dolari din Istanbul, la malul mării, alături de soţia sa Ebru Gundes. La ceremoniile organizate de guvern, tânărul avea locul său alături de premierul Recep Tayyip Erdogan. A primit chiar şi un premiu în prezenţa soţiei lui Erdogan.

„Este extraordinar cum cineva a reuşit să ajungă să aibă astfel de contacte şi la un volum de afaceri atât de mare într-un timp atât de scurt“, spune Wolfango Piccoli, director executiv al Teneo Intelligence. Acum, Sarraf împarte o celulă de închisoare cu încă patru puşcăriaşi, iar închisorile turce sunt renumite pentru viaţa dură. Ca să asculte la radio, întreaga populaţie a închisorii se adună într-o singură cameră. Locatarii au voie să iasă în curte doar patru ore pe zi, şi asta o singură dată pe zi. Erdogan a trâmbiţat mult timp ca pricipală realizare a guvernului său transformarea Turciei într-o putere economică într-o regiune presărată cu state falimentare. Arestarea lui Sarraf şi a altor apropiaţi ai premierului arată o altă versiune a poveştii, una în care favorurile şi corupţia au însoţit succesul financiar al aliaţilor lui Erdogan. (Bogdan Cojocaru)

AFACERI DE LA ZERO