Prin această din urmă nouă dobândă, preşedintele BCE Mario Draghi va forţa băncile comerciale să plătească şi mai mult pentru a-şi putea ţine banii în depozitele instituţiei sale din Frankfurt.
De asemenea, prin noile reduceri ale dobânzilor în zona euro, Draghi forţează răspunsuri similare din partea celorlalte mari bănci centrale, cu care se luptă
într-un război nedeclarat pentru devalorizare competitivă. În urma deciziei BCE, euro a luat-o abrupt în jos, veste bună pentru exportatorii zonei euro.
Băncile au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit. Însă de data aceasta banca centrală de la Frankfurt le-a îndulcit cumva durerea, făcând pentru ele extrem de ieftin să împrumute bani de la ea.
BCE va lansa patru noi operaţiuni de finanţare prin care oferă băncilor creditare pe patru ani. Împrumuturile pot ajunge la fel de ieftine ca depozitele constituite la BCE (dobândă de -0,4%!). Aceasta ar însemna că BCE practic va plăti băncile pentru a-i lua banii.
Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 mld. euro pe lună, la 80 mld. euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.
BCE va începe spre sfârşitul trimestrului II să cumpere obligaţiuni fără risc emise de companii. Până acum cumpăra doar obligaţiuni guvernamentale, operaţiune prin care ţine jos costurile de finanţare ale statelor din zona euro. Achiziţiile vor dura atât timp cât este necesar pentru ridicarea inflaţiei la nivelul dorit, de 2%.
O altă surpriză anunţată de Draghi este schimbarea condiţiilor pentru achiziţia de obligaţiuni. Acum instituţia va cumpăra până la 50% din emisiunea unui anumit tip de titlu prin programul de quantitative easing. Limita anterioară era de 33%. Cei mai mulţi analişti spun că prin aceste măsuri BCE le-a depăşit toate aşteptările. Bursele europene de acţiuni au crescut după ce Draghi şi-a anunţat deciziile, traderii salivând la gândul că BCE va turna mai mulţi bani pe pieţe.
Şefii Erste Bank, Santander şi UBS, unele dintre cele mai puternice bănci europene, au ţinut să avertizeze asupra pericolelor pe care le aduc dobânzile negative.
Aceste dobânzi, în realitate costuri pentru depozitarea bailor lor la băncile centrale, le erodează profitabilitatea pentru că nu le pot trece pur şi simplu pe nota de plată a clienţilor. I-ar speria şI aceştia şi-ar lichid depozitele.
Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, a spus că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.
José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.
Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.
Băncile au obiceiul de a se lamenta gălăgios ori de câte ori interesele le sunt atinse.
“Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şi John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.
Treichl, CEO-ul cu cea mai lungă carieră la o bancă mare europeană, spune că BCE “şi-a atins limitele” după ani de aplicare a unei politici monetare ultrarelaxate prin care nu a reuşit să ridice inflaţia din zona euro, aflată acum şI ea în teritoriu negativ.
“Ceea ce se trece cu vederea este că într-o parte destul de mare a Europei şI în special în regiunea noastră deponenţii fug de riscuri, iar pieţele de capital nu sunt proeminente, ceea ce înseamnă că reducerea dobânzilor nu va ajuta prea mult la stimularea creşterii economice”, a explicat el.
În ceea ce priveşte efectele dobânzilor negative asupra burselor, J.P. Morgan, bancă americană, a publicat o statistică interesantă. În Danemarca, din septembrie 2014, când a fost introdusă politica dobânzilor negative, acţiunile au crescut cu 22%. În zona euro, din iunie 2014, când BCE a redus sub zero dobânda facilităţii de depozit, acţiunile au scăzut cu peste 4%. În Suedia, iarăşi o ţară cu dobânzi negative, bursa a urcat cu 0,8% de când acestea au fost aplicate. În Elveţia, din decembrie 2014 acţiunile s-au prăbuşit cu 9%. În Japonia, ţară care a şocat în ianuarie cu introducerea dobânzilor mai mici de zero, acţiunile au pierdut aproape 7% din valoare.
„Politica dobânzilor negative a fost până acum contraproductivă pentru bursele de acţiuni acolo unde este pusă în practică, în Japonia, în zona euro, în Suedia şi în Elveţia. Credem că mai degrabă băncile ar trebui ajutate să ajute la creşterea economică. Cu greu se poate crede că economia zonei euro va creşte dacă băncile nu acordă mai multe credite”, spune Emmanuel Cau, analist la J.P. Morgan, pentru MarketWatch.
Dobânzile mai mici în teorie ajută economia făcând creditarea mai ieftină, încurajând investiţiile şi forţând populaţia să cheltuiască.
Experienţa Danemarcei sugerează că dobânzile negative nu sunt chiar atât de rele. Aceasta acolo, în Danemarca, una dintre cele mai dezvoltate societăţi de pe glob. Pentru băncile daneze, 2015 a fost cel mai profitabil an de după criză, spune Lars Rohde, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg. El a sugerat că dobânzile ar putea reveni în teritoriul pozitiv abia în 2019.
Băncile de acolo au mai puţine credite toxice decât cele din alte părţi, comisioane mai mari deoarece clienţii se orientaseră deja spre conturi de asset management, şi un sistem de capital etajat, ceea ce înseamnă că plătesc dobândă doar pentru o parte din capitalul depozitat la banca centrală.
Pentru Jesper Berg, directorul general al Autorităţii de Supraveghere Financiară din Copenhaga, cu cât persistă mai mult dobânzile negative, cu atât pare mai probabil scenariul creşterii comisioanelor.
“Clar, cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai mare nevoia găsirii unei soluţii”, a spus el. Asociaţia Bancherilor Danezi apreciază că băncile s-ar putea să nu aibă de ales, dar şI că deponenţii vor ierta, în cele din urmă, ce li s-a făcut.
„Pe termen lung, clienţii vor înţelege că nimic nu este pe gratis”, a spus Niels Storm Stenbaek, economistul şef al asociaţiei.
Însă pentru viitorul apropiat, perspectiva este sumbră. Când creditorul ipotecar Nykredit a anunţat majorarea comisioanelor (pentru a putea ajunge la calitatea cerută de autorităţi pentru capital), opinia publică s-a scandalizat. Avocatul poporului s-a implicat în caz, la fel şi parlamentarii. Nu trece o zi fără un articol de presă despre clineţii nemulţumiţi ai Nykredit.
Danske Bank a promis luna trecută că nu va percepe dobânzi negative deponenţilor. Însă această abordare este costisitoare. Directorul financiar al Danske, Henrik Ramlau-Hansen, a spus că banca a pierdut peste două miliarde de coroane (296 milioane de dolari) în 2015 din cauza scăderii marjelor depozitelor. Însă 2015 a fost pentru această instituţie cel mai profitabil an din istoria sa, fapt care s-a văzut şi în evoluţia acţiunilor.
Jesper Berg, de la Asociaţia Bancherilor, subliniază ca structura unică a sistemului ipotecar danez - în care riscurile care derivă din dobânzi sunt suportate mai degrabă de debitori şi de investitorii în obligaţiuni şi mai puţin de emitent – a protejat industria de profil.
De asemenea, s-ar putea ca dobânzile negative să aibă efect întârziat deoarece băncile încă fac bani din creditele vechi, pentru care au perceput dobânzi mai mari. Doar după ajungerea la termen a acestor contracte se va putea vedea efectul dobânzilor negative, a spus Berg.
