În acelaşi timp, Ungaria îşi împlineşte visul independenţei energetice cu bani ruseşti şi va începe în curând să plătească dobânda pentru împrumutul uriaş de 10 miliarde de euro acordat de Rusia pentru extinderea singurei sale centrale nucleare.
Ministrul bulgar de externe Kristian Vigenin a fost criticat dur de Partidul Socialist din Bulgaria, parte a coaliţiei de centru-stânga aflate la guvernare, după ce s-a întâlnit cu noii lideri de la Kiev şi după ce a declarat că Bulgaria nu va recunoaşte referendumul organizat de autorităţile din Crimeea, consideral ilegal de Ucraina şi de puterile din Occident şi în care populaţia a votat în proporţie covârşitoare în favoarea alipirii provinciei la Rusia.
Parlamentul din Crimeea a hotărât adoptarea rublei ca monedă naţională şi dizolvarea tuturor unităţilor militare ucrainene cu baze în peninsulă.
Socialiştii i-au cerut lui Vigenin „să nu se grăbească cu susţinerea unor măsuri dure“ împotriva Rusiei, în contextul în care miniştrii de externe din UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a lua o decizie privind sancţionarea Moscovei, scrie EurActiv.
Bulgaria „nu trebuie să fie printre uliii Uniunii Europene“ în raport cu Rusia, a atenţionat liderul socialist Serghei Stanişev.
„Pe lângă poziţia comună a statelor europene, avem interesele noastre naţionale. Acestea sunt legate în primul rând de faptul că între 250.000 şi 300.000 de etnici bulgari trăiesc în Ucraina. Suntem geografic aproape de această ţară, iar în cazul în care situaţia din regiune se destabilizează, noi vom fi primii care vor avea de suferit“, a explicat Stanişev, citat Radio Bulgaria, bng.bg
„Când Kremlinul strănută, Sofia face febră“
Bulgaria depinde de importurile de gaze ruseşti şi de veniturile generate de turiştii ruşi, a adăugat liderul socialiştilor. Bulgaria importă peste 80% din necesarul de energie din Rusia şi este dependentă de gazele ruseşti în proporţie de 94%. Combustibilul nuclear pentru centrala Kozlodui este, de asemenea, importat din Rusia, potrivit Radio Bulgaria. Ucraina şi Rusia sunt printre primii cinci mari investitori în turismul bulgăresc.
Circa 700.000 de turişti ruşi şi 200.000 de turişti ucraineni au vizitat Bulgaria anul trecut, cu 14%, respectiv 13% mai mult decât în 2012. Potrivit datelor oficiale, numărul turiştilor care au vizitat anul trecut Bulgaria a depăşit 7 milioane, din care 10% au fost turişti ruşi.
Totodată, guvernul bulgar a promis Rusiei terenuri şi autorizaţii pentru construirea de staţiuni în Bulgaria în folos propriu, potrivit Novinite.
Autorităţile locale din Moscova au investit 220 milioane dolari în staţiunea Kamchia, care este folosită exclusiv de ruşi, a spus ministrul bulgar repsonsabil cu dezvoltarea turismului Branimir Botev. Acesta a precizat că Bulgaria va deschide noi birouri consulare în Rusia, în Ekaterininburg, Novosibirsk şi în alte oraşe.
Rusia şi Ucraina sunt printre cei mai mari parteneri comerciali ai Bulgariei din afara UE, iar eventualele sancţiuni aplicate Rusiei ar putea avea un impact de 5 miliarde de euro asupra balanţei comerciale a Bulgariei.
Cea mai mare ameninţare este legată de un posibil colaps al pieţei energiei, având în vedere dependenţa ţării de importurile de gaze din Rusia.
Investiţiile, piaţa imobiliară, exporturile de vin şi de alte bunuri vor avea de suferit în cazul deprecierii rublei.
În 2013, balanţa comercială dintre Sofia şi Moscova a depăşit 5 miliarde de euro. Bulgaria importă din Rusia în principal petrol şi gaze şi exportă în această ţară echipamente şi produse farmaceutice.
Companiile bulgare au înregistrat deja pierderi din cauza crizei din Ucraina deoarece companiile ucrainene nu au mai respectat termenii contractuali.
Chiar şi în cazul în care Rusia nu va fi sancţionată, criza din Ucraina va continua să afecteze Bulgaria, pentru că aproape toate exporturile bulgăreşti spre Rusia tranzitează Ucraina. „Toate aceste lucruri trebuie avute în vedere atunci când se hotărăşte poziţia Bulgariei şi comportamentul ei în acest context“, a subliniat liderul socialiştilor bulgari.
Vulnerabilităţile Ungariei
Ministrul ungar de externe Janos Martonyi a afirmat că dacă UE va decide să aplice sancţiunile împotriva Rusiei, ar putea urma „un lung război economic“ cu impact major asupra Ungariei, scrie EurActiv.
Guvernul rus a aprobat săptămâna trecută acordul de finanţare pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, singura de acest fel din Ungaria. Proiectul va fi finanţat cu un împrumut de 10 miliarde euro acordat de Rusia, sumă pe care Ungaria s-a angajat să o restituie în perioada 2025-2046.
Premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin au ajuns în ianuarie la o înţelegere prin care compania Rosatom, controlată de statul rus, va construi două reactoare de câte 1.200 MW pentru extinderea centralei. Spre comparaţie, cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au 700 MW fiecare.
Potrivit acordului, Ungaria va începe să plătească dobânda pentru tranşa de împrumut atrasă deja. Până la 15 martie 2026, ţara va plăti o dobândă de 3,95%, iar după această dată dobânda va creşte din şapte în şapte ani, de la 4,5% la 4,8% şi în final la 4,95%. Împrumutul va fi restituit în euro.
De asemenea, Ungaria va trebui să aloce contribuţia sa la proiect (20% din costul acestuia, sau 2,5 miliarde euro) imediat după demararea lucrărilor, întrucât Rosatom va emite facturi încă de la început.
Dacă Ungaria va întârzia cu plata unei rate a împrumutului mai mult de 15 zile, dobânda de penalizare va fi de 1,5 ori mai mare decât dobânda iniţială, iar dacă întârzierea plăţii va depăşi 180 de zile, Rusia poate anula contractul de finanţare şi poate cere rambursarea integrală a împrumutului.
Crimeea este un instrument folosit de Putin pentru a-şi proteja puterea acasă
Mai mult de 20% dintre ruşi trăiesc sub pragul sărăciei în timp ce averile persoanelor apropiate lui Putin se măresc, astfel încât este clar că cetăţenii de rând nu sunt prioritatea preşedintelui Rusiei, cu atât mai puţin etnicii ruşi din Crimeea, iar aventura militară crimeeană ar putea costa Kremlinul peste 70 de miliarde de dolari, mult mai mult decât pentru de acum legendarele jocuri olimpice de la Soci, dacă Occidentul impune sancţiuni dure. Aşadar, de unde atâta interes din partea lui Putin pentru Crimeea? În primul rând elita de la Moscova este înspăimântată că mişcarea de protest din Kiev ar putea fi copiată în Rusia, răspunde Andrei Zubov, profesor la Institutul de Relaţii Internaţionale de la Moscova într-un material publicat de Financial Times. Soarta fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, acum exilat în Rusia, înspăimântă elita moscovită. De asemenea, ea se teme de spiritul convins anticomunist evident pe Maidanul kievean. Pe fundalul revoltei au fost dărâmate monumentele liderilor sovietici. Statuile lui Lenin, ale foştilor revoluţionari bolşevici Kirov şi Dzerjinski, au fost culcate la pământ. Însă în Rusia vecină, la 25 de ani de la interzicerea partidului comunist, bunicul Lenin doarme încă în mausoleul său din Piaţa Roşie, iar monumentele lui încă stau în picioare. În Rusia, comunismul s-a metamorfozat, pe când Ucraina se îndepărtează de el. Această evoluţie îi înspăimântă pe ofiţerii KGB care conduc astăzi Rusia. Această evoluţie este, de asemenea, unul din motivele pentru care mass-media rusească i-a etichetat de protestatarii de pe Maidan drept „fascişti”. Este o logică familiară multor ruşi bătrâni. Cine se opune Uniunii Sovietice este un fascist. Ceea ce era valabil în vremurile lui Stalin începe să fie valabil şi acum. Iar prin demonizarea protestatarilor ucraineni, prin transformarea lor în inamicii a orice este sacru pentru omul ruso-sovietic, opinia publică va fi îndreptată contra Maidanului. Apoi, Putin este conştient de doctrina Brejnev, de principiul suveranităţii limitate a aliaţilor nevoluntari a ceea ce a fost cândva URSS. Uniunea Sovietică şi-a ţinut sateliţii în lesă, a cărei lungime se putea ajusta în funcţie de interese. Acum Putin vrea să ţină Ucraina într-o astfel de lesă, permiţând Kievului să facă anumite lucruri, dar interzicându-i altele. Desigur, şi interesele economice personale ale conducătorilor ruşi din Ucraina cântăresc greu în această situaţie. Dar mai importantă este credinţa că în statele care au format URSS Moscova este cea care trebuie să stabilească regulile jocului. Ucraina, ca şi Polonia în 1981, Cehoslovacia în 1968 şi Ungaria în 1956, s-a ridicat împotriva principiului suveranităţii limitate. În ultimul rând, în contextul problemelor economice din Rusia şi al pierderii popularităţii, Putin a recurs la o metodă care în mod normal ar reprezenta un tabu moral, dar care este foarte puternică şi eficientă, dezlănţuirea şovinismului naţionalist. Într-o ţară degradată şi dezintegrată, apelul la reunificarea cu un popor oprimat răpit de lângă patria-mamă în jocurile politice are puterea de a mobiliza mulţimea. Istoria arată că pe termen lung astfel de strategii aduc mâine limitări şi mai mari ale libertăţii şi la adâncirea sărăciei, dar pentru un politician mâine s-ar putea să nu vină niciodată. El caută oportunităţi în prezent. Bogdan Cojocaru
Crimeea fără Ucraina ar sta pe întuneric şi nu ar avea apă pentru irigaţii şi industrie
Decizia crimeenilor de a se dezlipi de Ucraina şi de a se alătura Rusiei nu va fi suficientă pentru a tăia rapid dependenţa republicii de Kiev. Peninsula secetoasă şi bătută de vânturi are în prezent prea puţine resurse pentru a putea susţine staţiunile turistice şi porturile care-i aduc veniturile. Fără niciun pod care s-o lege de Rusia, Crimeea depinde de Ucraina pentru un sfert din gazele naturale consumate, pentru 70% din apă şi pentru 90% din electricitate. Toate aceste resurse sunt importate printr-o fâşie îngustă de uscat care leagă republica de continent, scrie The Wall Journal. Crimeea are suficientă apă pentru alimentarea gospodăriilor, dar apa pentru irigaţii şi fabrici vine din Ucraina printr-un canal construit în era sovietică. Această dependenţă s-ar putea dovedi explozivă, iar un argument este ocuparea de către trupele ruseşti a unei centrale de distribuire a gazelor din Ucraina care sugerează că Moscova ar putea încerca să pună mâna pe alte active de infrastructură pentru a asigura aprovizionarea Crimeei. De asemenea, dezlipirea Crimeei ar permite Kievului să economisească anual un miliard de dolari. Ironic, dacă Rusia anexează Crimeea, prin dependenţa peninsulei Ucraina va avea un atu în negocierile cu Moscova. „Ucraina poate întrerupe aprovizionarea cu gaze, electricitate şi apă a Crimeei şi opri fluxurile de capital bugetar”, a explicat Oleg Ustenko, director al Centrului Mondial de Relaţii Economice şi Internaţionale al Academiei Ucrainene de Ştiinţe. De asemenea, incertitudinile legate de serviciile de aprovizionare şi instabilitatea politică pot speria turiştii, dintre care 70% au fost ucraineni anul trecut. Bogdan Cojocaru
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.03.2014
