Întreaga Europă se confruntă deja cu proteste şi greve în condiţiile în care angajaţii, care suferă cel mai dramatic declin al veniturilor reale din ultimii ani, solicită majorarea salariilor, potrivit Bloomberg Businessweek.
Angajaţi ai TotalEnergies din Franţa, piloţi ai companiei aeriene scandinave SAS şi muncitori din producţie de la Stellantis din Italia au declanşat cu toţii greve în ultimele luni.
Cu productivitatea aproape stagnantă şi un număr de ţări din zona euro intrând în recesiune, cererile de majorări salariale ar putea pune presiune suplimentară asupra situaţiilor financiare ale companiilor. CEO-ul Nestlé Mark Schneider spune că problema salariilor este una foarte importantă pentru lunile următoare.
Preţurile din zona euro au urcat cu 10,7% în medie în octombrie, un maxim istoric, în timp ce rata creşterilor salariale a avansat cu doar 4,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Sindicatele încearcă să reducă diferenţa. Din perspectiva unei pieţe a muncii mai deficitare, Melanie Baker, economist la Royal London Asset Management, spune că nu ar fi surprinsă dacă inflaţia salarială va continua să crească.
În Germania, decizia recentă de majorare a salariului minim cu 22% ar putea încuraja sindicatele să solicite noi creşteri salariale, amplificând inflaţia la nivelul întregii economii. „Acum că oamenii au început să realizeze persistenţa inflaţiei, vor fi presiuni enorme în sensul majorării salariilor,“ spune Maria Demertzis, de la think tank-ul Bruegel.
Un nou instrument de monitorizare a salariilor bazat pe date real time din postările online de joburi, rezultatul unei colaborări între banca centrală a Irlandei şi website-ul de căutare de joburi Indeed, arată că creşterea salariilor accelerează la nivelul celor mai mari şase economii din zona euro, relatează Financial Times.
Cu angajaţii încercând să compenseze scumpirea alimentelor şi energiei, Banca Centrală Europeană este atentă la semne de accelerare a salariilor care ar putea prelungi inflaţia ridicată. Banca se teme că o spirală salarii-preţuri s-ar putea dezvolta dacă angajaţii şi companiile ajung să se aştepte la inflaţie de două cifre.
O astfel de spirală ar complica eforturile băncii de a readuce inflaţia sub control.
Paul Hollingsworth, economist la BNP Paribas, arată că deşi dovezile privind o spirală salarii-preţuri sunt încă reduse, „nu putem spune că riscul a trecut“.
O analiză recentă a Fondului Monetar Internaţional arată de asemenea că deocamdată riscurile dezvoltării unei spirale salarii-preţuri sunt deocamdată reduse.
Potrivit analizei, trei factori contribuie la diminuarea riscurilor: şocurile legate de inflaţie vin din afara pieţei muncii, salariile reale în scădere ajută la diminuarea presiunilor inflaţioniste, iar băncile centrale îşi înăspresc agresiv politica monetară.
