Dacă primele zile de mandat premierul finlandez Jyrki Katainen şi le-a consumat folosind influenţa ţării pentru a ghida zona euro afară din criză, el acum îşi pune speranţele în tinerii gameri finlandezi şi în antreprenorii din tehnologie pentru a scoate ţara din turbulenţele economice, scrie The Wall Street Journal.
Katainen, care a devenit premier în 2011, se luptă să rezolve problemele structurale grave ale statului nordic. Economia creşte anemic în urma prăbuşirii abrupte din 2009. Industrii de bază, precum cea producătoare de hârtie, şi companii iconice precum Nokia s-au restructurat considerabil, erodând coeziunea financiară necesară păstrării unuia dintre cele mai generoase sisteme de protecţie socială din lume.
Datoria publică a Finlandei, cândva uimitor de mică şi un element-cheie al influenţei ţării în zona euro, a urcat accentuat în condiţiile în care guvernul condus de Katainen a fost nevoit să se împrumute pentru a finanţa serviciile publice. O treime din şomeri au vârste de peste 50 de ani, ceea ce înseamnă că mulţi din aceia care se bazează pe serviciile de sănătate ale statului nu au loc de muncă.
„Trebuie timp pentru a ne rezolva problemele. Chiar acum, nu avem altă opţiune decât să încurajăm antreprenoriatul“, a afirmat premierul.
Industria a fost mult timp coloana vertebrală a economiei finlandeze, livrând în străinătate de la lifturile Kone la renumitele ţesături Marimekko. Dar cererea din exterior a încetinit din cauza problemelor economice ale Europei, iar scena start-up-urilor finlandeze s-a dezvoltat într-un centru tehnologic regional, ajutând la amortizarea impactului.
La puţin timp după ce Nokia şi-a vândut afacerile cu telefoane mobile companiei americane Microsoft, un producător de jocuri aflat la începutul vieţii, Supercell, a atras investiţii de 1,5 miliarde de dolari de la banca japoneză SoftBank – dovadă că o companie finlandeză de doar trei ani poate crea peste noapte valoare de miliarde de dolari folosind coduri digitale sofisticate şi design creativ.
Finlanda face eforturi pentru a fi mai atractivă pentru investitorii străini, inclusiv prin reducerea taxelor
Succesului Supercell i-a urmat cel al Rovio Entertainment, o companie finlandeză care a făcut din Angry Birds una dintre cele mai cunoscute francize de jocuri pentru mobil din istorie. Aproape 200 de mici producători de jocuri s-au îngrămădit în diverse regiuni ale Finlandei în ultimii ani, dar majoritatea acestor companii au puţini angajaţi şi investesc puţin capital pentru a produce, astfel că impactul lor asupra economiei finlandeze nu este suficient de puternic pentru a contrabalansa declinul semnificativ al exporturilor şi miile de locuri de muncă tăiate de producătorii de hârtie, de oţel, de companiile miniere sau de conglomeratele media. În industria jocurilor lucrează doar 2.200 de persoane, la o populaţie de peste cinci milioane. Pentru fiecare angajat al industriei jocurilor sunt 114 finlandezi care nu au loc de muncă.
Cu toate acestea, Katainen îşi pune tot mai mult speranţele pe start-up-uri.
„Sunt foarte impresionat de dialogul pe care guvernul îl are cu start-up-urile. Finlanda chiar s-a gândit bine“, spune Neil Rimer, partener la Index Ventures, unul dintre proprietarii Supercell.
Guvernul Katainen face eforturi pentru ca ţara să fie mai atractivă pentru investitorii străini, promiţând să reducă impozitul pe profit la 20% anul viitor şi să ieftinească energie electrică pentru a ademeni centrele de date. Iar centre masive de date sunt aşteptate să ajungă în următorii ani. Spre exemplu Google investeşte 1,1 miliarde de dolari într-o unitate nouă construită într-o fabrică de hârtie închisă. De asemenea, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri din Japonia, GungHo, a anunţat că îşi mută cartierul general în Finlanda, în parte datorită taxelor mai mici.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
