Business Internaţional

„Dacă ai nevoie de un împrumut, nu te duci la bancă, îl insulţi pe director şi încerci să renegociezi condiţiile“

„Dacă ai nevoie de un împrumut, nu te duci la bancă,...

Autor: Bogdan Cojocaru

16.02.2015, 20:54 5198
Între timp, băncile elene, afectate de retrageri de capital şi de perspectiva colapsului întregului sistem bancar grec, s-au prăbuşit pe burse. Atmosfera reuniunii miniştrilor europeni, crucială pentru viitorul Greciei, aşa cum a  fost descrisă de publicaţia franceză La Tribune, a fost încinsă de ministrul de finanţe al Germaniei, Wolf­gang Schäuble, care a acuzat guvernul grec de comportament „iresponsabil“, scrie AFP.

„Îmi pare rău pentru greci în acest moment. Şi-au ales un guvern care acţionează iresponsabil“, a spus el, revanşându-se astfel pentru insultele Greciei la adresa partenerilor europeni. Schäuble a fost caricaturizat în presa elenă îmbrăcat în uniformă nazistă. Ministrul, printre cei mai influenţi politicieni din Europa, s-a arătat „foarte sceptic“ în privinţa vreunui rezultat în întâlnirea de ieri. Guvernul elen a ripostat rapid acuzând Berlinul că este la fel de vinovat ca Atena pentru impasul politic în care au ajuns creditorii internaţionali şi Grecia. „Pot să spun că şi Germania se poartă iresponsabil“, a spus un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena.

Ministrul de finanţe al Austriei Hans Joerg Schelling a tăiat speranţele Greciei de renegociere. „Dacă ai nevoie de un împrumut, nu te duci la bancă, îl insulţi pe director după care încerci să renegociezi condiţiile“, a spus el.

Din partea Franţei, comisarul european pentru afaceri financiare Pierre Moscovici a venit ieri la Bruxelles asigurându-i pe reporteri că miniştrii de finanţe vor căuta o „rezolvare pozitivă“ privind opoziţia încăpăţânată a noului guvern de la Atena faţă de austeritate.  Ministrul francez de finanţe Michel Sapin a avertizat asupra „pericolelor uriaşe“ cu care s-ar confrunta Grecia dacă ar ieşi din zona euro. El a promovat însă ideea că noul guvern elen are mandatul de a insista asupra unor schimbări.

„Nemţii au dreptate dintr-un anumit punct de vedere. Grecia, nu guvernul de astăzi, ţara a semnat un număr de acorduri. Trebuie să respecte acele acorduri indiferent de schimbarea guvernului. Însă grecii spun, şi au dreptate – de aceea îi susţin, că «am schimbat guvernul şi că nu vom mai face totul ca înainte»“, a explicat Sapin. Franţa a obţinut anumite concesii de la CE şi de la partenerii din zona euro în privinţa rigorii bugetare, dar nu a cerut „indulgenţe“ precum cele cerute acum de Grecia.

 

Timpul nu stă în loc pentru Grecia

Guvernul de la Atena, al formaţiunii de extremă stânga Syriza condusă de Alexis Tsipras, are puţin timp la dipoziţie pentru a convinge zona euro să continue să-i acorde finanţare în condiţiile în care programul de bailout al ţării expiră pe 28 februarie.

După ce iniţial a cerut ştergerea datoriei uriaşe a ţării şi sfârşitul austerităţii, Atena s-a arătat pregătită să onoreze aproximativ 70% din condiţiile prevăzute în pachetul de salvare, pe care nu vrea să-l prelungească, scrie Bloomberg. Tsipras vrea în schimb finanţare de urgenţă pe termen scurt. Fără un acord din partea creditorilor, guvernul şi băncile vor rămâne fără bani până la sfârşitul lunii martie. Dacă Grecia nu are un program de bailout, BCE poate tăia finanţarea de urgenţă pentru băncile elene, ceea ce va condamna sistemul bancar grec la colaps. În lipsă de finanţare externă, Grecia va fi forţată să iasă din zona euro, spun pesimiştii şi „gurile“ care vor să forţeze mâna Greciei. Zona euro a demonstrat că poate sacrifica un sistem bancar în cazul Ciprului. Acţiunile băncilor greceşti s-au prăbuşit ieri pe bursa de la Atena cu până la 10%.

Riscul de default al Greciei este la cel mai ridicat nivel din 2012. Berlinul a lăsat să se înţeleagă că nu-l îngrijorează perspectiva grexitului deoarece zona euro are acum cu ce să se protejeze de impact.

 

Bani pierduţi pentru toată lumea

Însă Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, vehiculul de bailout al zonei euro, a încercat să aducă toate părţile cu picioarele pe pământ spunând că ieşirea Greciei din zona euro ar fi cea mai rea opţiune pentru toată lumea. Grexitul „ar fi cea mai costisitoare soluţie atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro. De aceea trebuie să prevenim această situaţie“, a spus el, citat de The Wall Street Journal.

Alexander Görlach, editorul-şef al revistei de dezbateri The European, a încercat să pună faţă în faţă felul în care fiecare „combatant“ percepe situaţia.

Nici Europa, în general, şi nici Germania nu sunt responsabile pentru calamitatea care s-a abătut asupra grecilor, scrie el. Publicul german se aştepta ca bailoutul de 240 de miliarde de euro să se ducă pe pensiile „bietelor mame“ şi pe locuri de muncă pentru pescari.

„Am aflat că nimic din aceşti bani nu s-au dus la ei; că bietele mame stau aliniate la cozi în biserici pentru supă, că milioane de greci nu mai au asigurări de sănătate, că 50% din tineri nu au loc de muncă şi că banii au asigurat doar supravieţuirea elitei“, a arătat Görlach.

Însă nu acesta este deznodământul pe care nemţii l-au vrut pentru Grecia. Banii erau destinaţi oamenilor în carne şi oase şi familiilor lor, care au relaţii sociale reale, pentru o ţară reală, o naţiune reală, pentru prieteni şi parteneri reali. „Europeni flămânzi? Niciodată de-acum încolo“, notează ziaristul. Europa a demonstrat că este solidară cu Grecia şi niciuna dintre părţi n-ar trebui să uite aceasta.

 

Grexitul ar însemna mai mult decât pierderi financiare pentru Europa

Thanos Dokos, director al Fundaţiei Elene pentru Europa şi pentru Politici Externe a sugerat că pierderea Greciei ar avea pentru zona euro conotaţii care depăşesc sfera economicului şi financiarului. Ţara, una dintre puţinele care respectă recomandările NATO privind finanţarea armatei, are peste 200 de aeronave de luptă şi peste 1.000 de tancuri. Facilităţile NATO includ o bază militară în Creta care a fost folosită pentru lovituri aeriene asupra Libiei în 2011. Importanţa geopolitică a Greciei şi „presiunile SUA de a păstra Grecia în NATO ar putea intimida UE şi forţa statele europene să accepte un compromis privind datoriile grecilor“, a afirmat pentru Bloomberg Neil Mackinnon, analist la VTB Capital. Şi Dimitris Kourkoulas, fost viceministru elen de externe, a indicat că importanţa geopolitică ar putea fi cea mai puternică armă a lui Tsipras în negocieri.

Dar presiunile cele mai mari cu care se confrunta Grecia sunt financiare. Ţara are de rambursat datorii de 22,5 miliarde de euro anul acesta. UE şi FMI au pompat în bugetul Greciei 229 de miliarde de euro. Din această sumă uriaşă doar 27 de miliarde de euro au fost cheltuiţi pe asigurarea serviciilor publice. În schimb, Grecia a cheltuit peste 40 de miliarde de euro pe plata dobânzilor şi 81 de miliarde de euro pe rambursarea unor credite ajunse la maturitate. Suma totală plătită pentru serviciul datoriei se situează la 132 de miliarde de euro, notează Deutsche Welle. Economia elenă a început să crească în ritm anualizat, creşterea nu şi în ritm trimestrial. PIB-ul a scăzut în fiecare an în perioada 2008-2013. Cel mai abrupt declin a fost înregistrat în 2011, de 8,9%. Scăderea cumulată a Pib-ului din 2008 până în 2013 este de 25%.

 

Yanis Varoufakis: „Nu este timp de jocuri În Europa“

Într-un editorial pentru publicaţia americană The New York Times, ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a lăsat să se întrevadă strategia de negociere a Greciei cu creditorii internaţionali: „Sunt adesea întrebat: Şi dacă singura modalitate de a obţine finanţare este de a trece peste propriile linii roşii şi de accepta măsuri pe care le consideraţi parte a problemei, şi nu parte a soluţiei? Credincios principiului că nu am dreptul să joc la cacealma, răspunsul meu este: liniile pe care le-am prezentat ca fiind roşii nu vor fi trecute. Dar dacă aceasta va aduce grecilor şi mai multă durere? sunt întrebat. Cu siguranţă că joc la cacealma. Problema cu acest argument este că presupune că trăim într-o tiranie a consecinţelor. Că nu vor fi consecinţe atunci când trebuie să facem ceea ce este corect nu ca strategie, ci doar pentru că este… corect“.