Business Internaţional

De ce ungurii au şi nu au cea mai ieftină electricitate din UE şi cum fac producătorii de energie de stat polonezi presiuni pentru liberalizarea pieţei

De ce ungurii au şi nu au cea mai ieftină electricitate din UE şi cum fac producătorii de energie de stat polonezi presiuni pentru liberalizarea pieţei

Agenţia de reglementare a energiei şi serviciilor din Ungaria publică lunar pe site-ul său statistici care arată locul ţării în Europa la preţurile electricităţii şi gazelor.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.08.2021, 22:25 2007

Preţurile energiei sunt o chestiune politică delicată în mai toate economiile europene şi cu atât mai mult în cele mai sărace, din estul UE. Guvernul ungar condus de Viktor Orban a făcut din costurile mici cu electricitatea şi gazele naturale chiar o politică de stat. Însă, până la urmă, ce ungurii nu dau pe mere dau de două ori mai mult pe pere.

Orban le promite constant ungurilor, fie că este campanie electorală, fie că nu, că vor plăti cele mai mici preţuri pentru energie. O instituţie de reglementare din sector întocmeşte chiar statistici europene lunare care să demonstreze acest lucru. În cea mai recentă analiză, pentru luna iulie, Autoritatea ungară de reglementare a energiei şi utilităţilor publice arată că Budapesta are cele mai mici preţuri ale electricităţii rezidenţiale, incluzând taxele, dintre marile oraşe ale UE.

Pe o arie europeană mai extinsă, cele mai mici costuri cu electricitatea le au kievenii, urmaţi de belgrădeni. Bucureştiul s-ar afla undeva la mijloc, flancat de Bratislava şi Helsinki, cu puţin sub media generală, dar departe de capitala ungară. Cu puţin peste medie se află Varşovia, iar cea mai scumpă energie o plătesc berlinezii. Însă dacă preţurile sunt raportate la standardele puterii de cumpărare, un indicator care arată cât de scumpe sunt bunurile şi serviciile pentru portofel, clasamentul arată cu totul altfel.

Cea mai scumpă electricitate o plătesc, în ordine descrescătoare, locuitorii din Praga, Varşovia şi Bucureşti. Berlinezii se află pe treapta următoare, dar cu un scor simţitor mai mic. Aici, Budapesta nu mai are nici pe departe cele mai mici preţuri, dar este înspre coada  unui clasamentul încheiat de Berna, Helsinki şi Oslo.

La gaze, estul european are cele mai mici pre­ţuri pentru piaţa rezidenţială, incluzând taxele. Acest combustibil este cel mai ieftin în Kiev. Urmează Budapesta (prin urmare în acest oraş sunt cele mai ieftine gaze din UE), Bel­grad, Bucureşti şi Varşovia. Calculate în stan­dardele puterii de cumpărare, cele mai mici pre­ţuri din UE sunt în Budapesta (dacă este ex­clus Luxemburgul). Bucureştiul este la mijloc, cu puţin sub medie. Cel mai mult plătesc lo­cui­to­rii din Stockholm şi, surprinzător, cei din Sofia, capitala Bulgariei. În spatele acestor sta­tis­tici stau politici guvernamentale foarte diferite.

În Ungaria, guvernul lui Orban şi parlamentul, pe care partidul său îl controlează, acţionează activ pentru a aduce cât mai mult din sectoarele strategice, cum ar fi energia şi băncile, în mâini maghiare.

O tranzacţie recentă este grăitoare în acest sens. Subsidiara Opus Energy a grupului listat Opus Global - care are ca ţintă investiţii în sectoare strategice - a obţinut un credit de 50 de miliarde de forinţi (143 milioane euro) pentru a cumpăra distribuitorul maghiar de electricitate Titasz de la compania germană E.ON. Creditul a fost luat de la MKB Bank şi Takarebank. Ceea ce este interesant aici este că atât în spatele Opus, cât şi în spatele MKB Bank se află Lorinc Meszaros, om de afaceri, fost primar al satului unde a copilărit Orban, Felcsut, şi prieten la cataramă cu premierul.

MKB Bank, Takarebank şi Budapest Bank vor fuziona, sub aripa protectoare a guvernului, în ceea ce va fi a doua cea mai mare bancă comercială din Ungaria, Magyar Bankholding, scrie MTI. Orban şi partidul său nu sunt adepţii coloşilor de stat, ca în Polonia, dar au organizat un capitalism de cumetrie în stil local.

Statisticile arată că ungurii au cele mai mici sau printre cele mai mici facturi la energie, dar lucrurile s-ar putea să nu rămână aşa. După cum scrie Index.hu, în ultimele săptămâni multe firme, companii şi administraţii locale au primit oferte de vânzare de energie pentru 2022 cu preţuri cu până la 60% mai mari. Iar acest lucru se va traduce prin preţuri mai mari şi pentru consumatori într-o ţară cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE.

Scumpirea energiei nu este ceva specific Ungariei, se întâmplă în întreaga Europă din cauza consumului mai mare şi a măsurilor paneuropene de reducere a poluării.

Însă în Ungaria unele tarife pentru populaţie sunt plafonate de stat, iar furnizorii de servicii sunt astfel presaţi să crească preţurile pentru restul clienţilor. Acest lucru înseamnă că într-un fel sau altul, ungurii de rând simt şi ei scumpirile, poate în preţul pâinii şi al transportului.

La capitolul gaze, Ungaria, deşi nu are resurse, are preţuri mai mici probabil mulţumită noului acord de import încheiat cu monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom.

Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE,  s-ar putea să încerce să obţină şi ea astfel de favoruri prin graba de a finaliza un gazoduct rusesc care flanchează Europa la sud.

În Germania, preţurile mai mari ale electricităţii reflectă o taxă specială pentru finanţarea energiei verzi şi scoaterea din funcţiune a termocentralelor. Acolo, cresc presiunile pentru retragerea acestui tarif, iar guvernanţii au promis gaze mai ieftine. Gazprom ar urma să le vândă, ieftin, mai multe gaze prin Nord Stream 2.

În Polonia, piaţa electricităţii încă nu este liberalizată, una din puţinele din UE care a rămas aşa. Preţurile sunt deci reglementate de autorităţile statului. Însă Comitetul de Electricitate al Poloniei, organizaţia companiilor de energie de stat, cere liberalizarea preţurilor pentru gospodării, asigurând că acest pas nu va duce la scumpiri ci, din contră, pe termen lung are efect de stabilizare şi va întări echitatea prin eventualul ajutor dat de stat celor cu venituri mici, scrie Gramwzielone.pl.

Dacă preţurile nu vor fi liberalizate, şi vor rămâne la fel pentru toate categoriile de venituri, spune asociaţia, va fi agravată problema sărăciei energetice din cauza scumpirii în paralel a gazelor, cărbunilor şi încălzirii. Deşi preţurile energiei sunt reglementate, acestea cresc de la an la an, iar pe facturi apar tarife noi. Anul acesta a adus două. Printre tarifele de pe facturi, Globenergia.pl menţionează o taxă pentru finanţarea producţiei de energie regenerabilă, una de cogenerare şi una pentru acoperirea costurilor mentenanţei capacităţii de generare. Polonia nu stă bine la capitolul preţuri la gaze deoarece guvernul consideră Rusia şi implicit Gazprom un pericol pentru securitatea naţională.

La fel ca Ungaria, Polonia nu are resurse de gaze, depinzând de cărbune şi importuri. Şi, spre deosebire de Ungaria, nu are nici reactoare nucleare. Ungaria a reuşit să producă mai multă energie în sezonul de vară datorită schimbării programului de întreţinere a reactoarelor sale şi a suplimentării capacităţii de producţie de energie regenerabilă.  În 2020, aproape 50% din energia produsă de Ungaria a venit de la centrala sa nucleară şi aproape 30% de la centralele pe gaze. Regenerabilele au avut un aport de 13%.

 
 
AFACERI DE LA ZERO