Business Internaţional

Eforturile Europei de Est de a-şi dezvolta sectorul energiei nucleare au declanşat o luptă geopolitică între SUA, Rusia şi China. Alianţele ţărilor din regiune sunt împărţite

Eforturile Europei de Est de a-şi dezvolta sectorul energiei nucleare au declanşat o luptă geopolitică între SUA, Rusia şi China. Alianţele ţărilor din regiune sunt împărţite

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo către premierul ceh Andrej Babis: Dacă alegeţi una din aceste ţări (Rusia sau China, n.r.), vă veţi pune în pericol libertatea şi suveranitatea.

Autor: Bogdan Cojocaru

09.09.2020, 22:55 1012

În Cehia, competiţia pentru construirea unui nou reactor nuclear după mulţi ani de pauză a căpătat dimensiunile unei lupte geopolitice între SUA, Rusia şi China. Politic, Cehia oscilează între cele trei mari puteri. În Ungaria nici nu s-a pus problema de vreun concurs, fiind preferate tehnologia şi creditele ruseşti pentru extinderea centralei atomice de la Paks.

Ca să câştige contractul pentru construirea a două unităţi la viitoarea centrală nucleară Belene din Bulgaria, o companie rusă s-a aliat cu una franceză şi una americană, însă reactoarele ar urma să fie ruseşti. Ungaria şi Bulgaria sunt aliaţi deveniţi deja tradi­ţionali ai puterii de la Moscova. Recent, Polonia a anunţat începerea unei revoluţii energetice în care locul cărbunelui va fi luat de energia verde şi de prima centrală atomică a acestei ţări. Cine va fi furnizorul de tehnologie nucleară? Evenimentele şi declaraţiile politice din ultimii ani arată clar că Varşovia con­trează pe cât de mult posibil extinderea influenţei ruse în regiune şi că este loială în schimb Americii.

Când secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a aterizat în Praga în august, în prima oprire a unui tur al aliaţilor Americii din Europa Centrală şi de Est, el avea două lucruri în minte: China şi Rusia, scrie revista Foreign Policy. În ultimul deceniu, cei doi giganţi geopolitici din est au obţinut o influenţă semnificativă asupra democraţiilor tinere din regiune. Iar administraţia Trump, care pune mai mult accent pe afaceri şi pe profitul imediat decât pe strategiile pe termen lung, vrea să-şi croiască drum prin pieţele vânate de Moscova şi Beijing.

În Cehia, guvernul minoritar al premierului Andrej Babis, care a fondat partidul ANO 2011, a primit cu bunăvoinţă atenţia acordată de preşedintele ame­rican Donald Trump. Însă poziţia sa pare mai puţin clară în con­textul în care ţara, cea mai matură eco­nomie din fostul bloc comunist est-european, se pre­găteşte de unul dintre cele mai grele teste geo­po­litice de la căderea comunismului în urmă cu 30 de ani: alegerea unui partener pentru extinderea capacităţiilor nucleare construite cu tehnologie sovietică.

Om de afaceri şi miliardar controversat care insistă cu politici considerate populiste, Babis a câştigat bile albe de la Casa Albă devenind cel mai gălăgios critic din Europa al companiei de tehnologie şi telecomunicaţii din China, Huawei, despre care Washingtonul spune că reprezintă un pericol pentru securitatea naţională.

Deşi mulţi aliaţi au ignorat apelurile lui Trump de a nu mai face afaceri cu acest grup, liderul ceh a blocat accesul acestuia la lucrările pentru reţelele de telecomunicaţii din ţară încă din 2018. O parte din misiunea lui Pompeo în Cehia a fost să-l convingă pe Babis că a colabora cu Rusia sau China pentru construirea unui nou reactor, de 1,2 gigawaţi, la centrala nucleară Dukovani este la fel de periculos ca a avea încredere în Huawei. Investiţiile în noua unitate nucleară sunt estimate la şapte miliarde de dolari.

„Dacă alegeţi una din aceste ţări, vă veţi pune în pericol libertatea şi suveranitatea“, i-a spus Pompeo liderului ceh. Însă guvernul lui Babis este slab şi se confruntă cu presiuni în creştere din interiorul ţării şi din exterior pentru a alege calea estului.

 El a refuzat să excludă companiile de stat chineze şi ruse din licitaţiile pentru proiectele strategice şi, deşi l-a primit cu entuziasm pe Pompeo, s-a ferit de la a semna un acord de cooperare preferenţial în domeniul energiei nucleare.

Energia este unul din elementele principale ale eforturilor SUA de a redeveni activă pe pieţele şi în politica din Europa Centrală şi de Est, nu în ultimul rând deparece Rusia a dominat mult timp acest sector. Astfel, extinderea centralei de la Dukovani a devenit o competiţie care dă guvernului de la Praga un termen limită pentru a-şi stabili definitiv orientarea geopolitică. Babis nu are mâna liberă. El se bazează pe preşedintele Milos Zeman, un naţionalist populist grosolan şi fără mască, aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, şi pe partide extremiste de stânga şi de dreapta pentru sprijin în Parlament. În general, premierul a eşuat de când a fost ales, în 2017, să contracareze eforturile lui Zeman şi ale grupului obscur de figuri politice şi economice din jurul acestuia de a face mai profunde legăturile cu Beijingul şi Moscova.

„Zeman şi consilierii săi nu ar dori să excludă China şi Rusia din licitaţie, iar Babis are nevoie de susţinătorii preşedintelui“, a explicat Ivana Karaskova, specialist în relaţii ceho-chineze la Asociaţia pentru Afaceri Internaţionale din Praga. „În acelaşi timp, Babis se află sub o presiune semnificativă din partea SUA şi a altor ofertanţi.“

Extinderea celor două centrale nucleare ale ţării - Dukovany şi Temelin - se află în centrul strategiei energetice a Republicii Cehe pe termen lung. Cu toate acestea, guvernul s-a străduit ani de zile să găsească un model de finanţare agreabil pentru acţionarii minoritari ai grupului energetic controlat de stat CEZ, care are sarcina de a construi şi de a gestiona infrastructura de energie nucleară a ţării. Neînţelegerile privind finanţarea au făcut ca planurile de construire a două noi unităţi la Temelin să fie anulate în 2014. Cei doi finalişti ai acelei curse - care au adus şi un secretar de stat al SUA la Praga - au fost agenţia nucleară de stat rusă Rosatom şi Westinghouse, cu sediul în SUA. De atunci, la dosar nu s-a mai adăugat nimic. În confruntarea pentru Dukovani, ruşii şi americanii vor concura cu ofertanţi din China, Franţa şi Coreea de Sud.

Pentru Beijing, proiectul ar fi o modalitate de a prezenta clienţilor europeni fiabilitatea tehnologiei sale nucleare la preţuri reduse. Pentru Rusia, energia nucleară este un export rar de înaltă tehnologie, cu valoare adăugată mare. Prin urmare, aceşti ofertanţi, care „nu au motivaţii pur economice, pot veni cu un preţ mai mic“, spune Jan Lipavsky, membru al opoziţiei din Parlamentul ceh şi vicepreşedinte al comitetelor de politică externă şi securitate. Pentru Occident, teama este că un astfel de parteneriat ar putea transforma Republica Cehă, un aliat NATO, într-o altă Ungarie. Rusia a convenit în 2014 cu guvernul premierului maghiar Viktor Orban să finanţeze şi să construiască unităţi noi la centrala nucleară Paks. Odată cu acest acord, Budapesta a încheiat şi alte afaceri cu Moscova, cum ar fi furnizarea de gaze naturale la preţuri mai mici. De asemenea, Ungaria vrea să facă parte din traseul unui nou gazoduct rusesc, care vine din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia. Între timp, guvernul iliberal de la Budapesta s-a apropiat de Est, obstrucţionând încercările de a apropia Ucraina de NATO şi opunându-se eforturilor UE de a presa Beijingul cu privire la protejarea drepturilor omului şi la probleme de securitate. Pe de altă parte, în urmă cu ceva timp, Budapesta a vrut să trimită probabil un semnal la Moscova grăbind rambursarea împrumutului primit pentru Paks. Ungaria se visează şi poarta de intrare a Chinei pe pieţele vestice. „Cred că SUA înţeleg riscul scenariului maghiar“, a spus Lipavsky. „Când un stat se încurcă prea mult cu China şi Rusia, atunci ei au o problemă în NATO“.  Pentru extinderea sectorului nuclear din Bulgaria prin construirea unei centrale nucleare la Belene, ruşii de la Rosatom au format un consorţiu formal cu compania franceză Framatome şi cu cu cea americană GE Steam Power. Însă planurile bulgare sunt problematice. Bulgaria este o economie săracă, iar Rosatom s-a mai ars o dată cu ele. În 2006, compania Atomstroyexport, o subsidiară a grupului rus, a câştigat o licitaţie internaţională pentru construirea a două reactoare. Lucrările au început în 2008, dar au fost îngheţate în 2009, iar proiectul închis în 2012 din cauza lipsei de investiţii. Această decizie a adus Bulgariei un caz de arbitraj pierdut şi o factură de 550 milioane de euro de plată către Atomstroyexport, care susţine că a rămas cu un reactor început. Când proiectul a fost reînviat în 2016, Rosatom concura cu alţi 12 ofertanţi, inclusiv China National Nuclear Corporation, Korea Hydro & Nuclear Power şi posibilii săi noi parteneri Framatome şi GE. În decembrie anul trecut, ministerul bulgar al energiei a anunţat că a selectat cinci candidaţi, China Corporation Nuclear Corporation, Rosatom şi Korea Hydro & Nuclear Power ca posibili investitori strategici. Guvernul bulgar a declarat că va lua o participaţie majoritară în proiect, pe care se aşteaptă să-l finalizeze până în 2030. Cu toate acestea, nu va oferi garanţii financiare şi nici nu va cumpăra energia electrică produsă de centrală prin contracte pe termen lung la tarife preferenţiale.

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, guvernul a anunţat zilele trecute accelerarea unui proiect de 40 de miliarde de dolari pentru construirea primei centrale nucleare a ţării, unul dintre scopuri fiind reducerea dependenţei energetice de cărbune, care în prezent contribuie cu aproape 75% la generarea de electricitate „ cel mai ridicat nivel din UE, notează Financial Times. La reducerea consumului de cărbune va ajuta şi dezvoltarea energiei regenerabile. Primul reactor atomic ar urma să intre în funcţiune în 2033. Polonia, cu un guvern considerat a călca pe urmele iliberale ale lui Orban, este un aliat apropiat al SUA şi a promovat puternic politici UE de scoatere a Ucrainei de pe orbita Moscovei. Recent, a fost recompensată de SUA cu staţionarea acolo a unor trupe americane retrase de Washington din Germania.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO