Reuniunea miniştrilor de interne din ţările UE (JAI) nu a adus răspunsul la criza imigranţilor. Problema a fost lăsată, cel mai probabil, în seama şefilor de state şi de guverne, care ar putea avea o reuniune extraordinară în care să se stabilească cum sunt împărţiţi imigranţii între statele membre - potrivit de acum celebrei formule de „cote obligatorii“, formulă pe care statele din Est între care şi România, o resping în majoritate. (Potrivit acesteia, România trebuie să primească aproape 7.000 de imigranţi aflaţi acum în Ungaria, Grecia şi Italia.)
Între timp însă, copleşite, statele de tranzit şi cele de destinaţie pun între paranteze acordul Schengen de liberă circulaţie şi reintroduc controalele la frontiere.
Ca un bulgăre de zăpadă rostogolit la vale, criza ia proporţii negândite în urmă cu câteva luni. Întâi Danemarca şi-a închis graniţele cu Germania încercând să-i împiedice pe imigranţi să tranziteze ţara spre Suedia. Duminică seară Germania a făcut un anunţ surpriză, anume că reintroduce controlul la frontiera cu Austria (după ce traficul feroviar între cele două ţări fusese întrerupt pentru o vreme). Austria a anunţat, la rându-i, că ar urma să reintroducă controlul la graniţa cu Ungaria. Slovacia a reintrodus controlul la frontierele cu Austria şi Ungaria. Iar Ungaria a scos armata din cazărmi ca să termine gardul de sârmă ghimpată la frontiera cu Serbia. Următoarele ţări care reintroduc controale vor fi Polonia şi Belgia, în vreme ce Olanda face controale aleatorii. Aceste controale „temporare“ sunt conforme cu acordul Schengen, dar este pentru prima dată când atâtea ţări deodată recurg la această măsură.
Reintroducerea controalelor va pune presiune pe frontierele României care până acum a fost mai ferită pentru că nu se află pe drumul migraţiei, dar şi pentru că nu face parte din Schengen, drept urmare, emigranţii, odată ajunşi aici, nu ar avea acces direct în orice ţară Schengen ar fi dorit.
Miniştrii de interne din ţările UE s-au reunit ieri la Bruxelles pentru a cădea de acord cu „cotele“ de imigranţi pe care fiecare ţară trebuie să-i primească. Însă, potrivit Radio France International, cuvântul „obligatoriu“ nu apare în documentul final al reuniunii, cu referire la redistribuirea celor 160.000 de imigranţi între cele între 22 de state membre ale UE care ar urma să-i primească.
Conform proiectului de concluzii al reuniunii extraordinare, citat de RFI, miniştrii recunosc urgenţa şi gravitatea situaţiei şi sunt de acord ca Grecia, Italia si Ungaria, principalele ţări afectate, să fie ajutate.
La reuniune a participat ministrul român de interne Gabriel Oprea care a avut mandat din partea şefului statului şi a premierului să se opună sistemului de cote în repartizarea imigranţilor.
La Bucureşti, Administraţia Prezidenţială a confirmat că preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, într-o discuţie telefonică avută duminică, de faptul că România este solidară cu UE în criza imigranţilor, arătând însă că respinge cotele obligatorii.
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mulţi imigranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar joi va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.
Opoziţiţia ţărilor din Est faţă de sistemul de cote a împărţit Europa în două. Cancelarul Austriei Werner Faymann a cerut penalizarea ţărilor care se opun cotelor prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. În replică, Corina Creţu, comisarul european pentru dezvoltare regională, care gestionează o bună parte a fondurilor structurale, a susţinut că nu există nicio legătură între situaţia actuală privind migraţia şi azilul politic şi alocările bugetare ale UE.
Pe de altă parte, UE se pregăteşte să folosească armata împotriva traficanţilor de persoane.
Uniunea a aprobat ca operaţiunea navală EUnavfor Med să avanseze de la etapa de supraveghere a reţelelor de traficanţi de imigranţi la cea de capturare a vaselor suspecte care circulă pe mările internaţionale, decizie ce va intra în vigoare în luna octombrie, fiind permisă utilizarea forţei militare împotriva acestora.
Între timp, departe de a se domoli, afluxul imigranţilor către inima Europei creşte. În week-end-ul trecut 19.100 de refugiaţi au sosit doar în München, în sudul Germaniei, în vreme ce alţi 6.000 au pătruns în Ungaria, ţară ce a anunţat că va folosi forţa, începând de astăzi, 15 septembrie, împotriva celor care pătrund ilegal în ţară.
Sigmar Gabriel, vicecancelarul german, a avertizat că în Germania ar putea ajunge în acest an un milion de refugiaţi, nu doar 800.000 cât estimase anterior ministrul de interne Thomas de Maiziere.
„Refugiaţii vor continua să scoată în evidenţă valorile societăţilor spre care fug”
Coperta ediţiei din această săptămână a prestigioasei reviste americane TIME este dedicată refugiaţilor care caută în Europa şansa în plus de a trăi pe care nu o au în ţările lor devastate de războaie. Zecile de mii de imigranţi care forţează graniţele Uniunii Europene divizează societatea şi elita politică europeană, iar Times atrage atenţia că „refugiaţii vor continua să scoată în evidenţă valorile societăţilor spre care fug”. „Bun venit în Europa”, este titlul de pe copertă. Brutalitate şi generozitate, aşa-i îi întâmpină europenii pe aceşti străini care cu miile îşi riscă viaţa în fiecare zi pentru a ajunge în Germaia sau alt stat dezvoltat din UE, nu ezită să scrie ziariştii americani, care au însoţit paza de costă turcă în câteva misiuni de căutare a refugiaţilor. (Bogdan Cojocaru)
