• Leu / EUR4.9090
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7494
Business Internaţional

Experţii financiari ai UE recomandă fragmentarea băncilor pentru a proteja mai bine clienţii şi economia. Băncile se plâng că le-ar costa prea mult

Experţii financiari ai UE recomandă fragmentarea băncilor pentru a proteja mai bine clienţii şi economia. Băncile se plâng că le-ar costa prea mult

Erkki Liikanen, preşedintele grupului şi totodată guvernator al Băncii Finlandei. Foto: MediafaxFoto

Autor: Ioana Nita

04.10.2012, 00:04 694

Băncile şi pericolele în care acestea ar putea pune economia au revenit în atenţie după ce un grup de experţi financiari ai Comisiei Eu­ropene a recomandat ca instituţiile de credit din UE să-şi separe ope­raţiunile riscante de trading de activităţile de creditare şi depozite pentru a proteja atât sistemul fi­nan­ciar, cât şi eco­nomia prin prevenirea ca eventualele bail­out-uri să fie finanţate de la buget.

Recomandarea, ecou al unor măsuri pro­puse sau deja imple­mentate în SUA şi Marea Britanie, a fost rapid criticată de bănci şi analişti, care consideră că aceasta ar slăbi de fapt sistemul bancar din cauza unor eforturi financiare suplimentare.

Comisia de experţi, cunoscută ca "Grupul Liikanen", a examinat de asemenea modalităţi de a face ca riscurile care ar veni odată cu prăbuşirea unei bănci să fie asumate de un grup mai larg, deţinătorii de obligaţiuni şi acţionarii fiind forţaţi să suporte o parte din pierderi.

"Una dintre urmările crizei este dezacordul publicului cu politica băncilor de a face, pe de o parte, profiturile private, iar pe de alta de a împărţi pierderile cu contribuabilii. Trebuie să scăpăm de acest trend deoarece duce la situaţii în care băncile îşi asumă riscuri excesive deoarece guvernele le salvează", a declarat pentru BBC Erkki Liikanen, preşedintele grupului şi totodată guvernator al Băncii Finlandei.

În privinţa separării operaţiunilor recomandarea aminteşte de Legea Glass-Steagall din SUA, care timp de decenii după prăbuşirea pieţei de acţiuni din 1929 a ţinut separate activităţile de investiţii ale băncilor de cele de creditare. La aceste restricţii s-a renunţat în 1999, iar mulţi critici consideră că schimbarea a încurajat asumarea de riscuri excesive, ceea ce a dus la izbucnirea celei mai recente crize bancare. În cele din urmă Washingtonul a fost nevoit să intervină pentru a salva cele mai mari bănci în 2008, notează The New York Times.

Separare, dar doar dacă sunt riscuri

Propunerea euro­peană nu cere separarea completă a operaţiunilor de investment banking de cele de banking comercial în două companii diferite, aşa cum a făcut Legea Glass-Steagall. În schimb, băncile implicate în activităţi care presupun asumarea de riscuri peste un anumit nivel ar trebui să pună aceste operaţiuni într-o unitate specială, dar în aceeaşi companie. Astfel, băncile ar deveni mai simple şi mai uşor de supravegheat. Doar băncilor la care sunt constituite depozite le va fi permis să ofere servicii comerciale de creditare, iar fiecare unitate bancară va avea propriile cerinţe de capital, potrivit The Wall Street Journal.

Separarea operaţiunilor ar fi obligatorie numai dacă valoarea activelor destinate tradingului şi disponibile pentru vânzare depăşeşte cu 15-25% valoarea totală a activelor sau 100 de miliarde de euro.

Experţii Grupului Liikanen apreciază că asumarea de riscuri excesive, adesea în privinţa tradingului cu produse financiare foarte complexe sau a creditării imobiliare, şi preferinţa pentru finanţarea pe termen scurt au contribuit la apariţia crizei financiare.

"Băncile trebuie să prezinte planuri prin care să convingă că-şi pot retrage activităţile fără a afecta economia. Dacă nu reuşesc să facă aceasta deoarece structurile lor sunt prea complexe sau prea dificil de gestionat, atunci autorităţile pot cere o separare mai profundă", a spus Liikanen.

Concluziile grupului rezonează cu îndemnurile făcute de mai mulţi lideri politici europeni. Recent, fostul ministru ger­man de finanţe Peer Steinbruck, totodată principalul concurent al cance­larului Angela Mergel în alegeri, a propus divizarea băncilor mari. Liderul Partidului Laburist din Marea Britanie Ed Miliband a promis că va diviza băncile care nu-şi separă activităţile de invesiţii de cele de depozite.

De asemenea, în timpul campaniei electorale preşedintele francez Francois Hollande s-a angajat să "separe sectorul speculativ de cel de creditare".

Băncile nu vor capitula uşor

Analiştii cred însă că transpunerea propunerilor Grupului Liikanen în lege va fi foarte dificilă din cauza puterii marilor grupuri bancare din Europa.

"Separarea legală înseamnă capitalizare separată pentru diferitele entităţi, ceea ce poate deveni foarte costisitor pentru băncile mari. În prezent, mai multe bănci din UE au deja niveluri reduse ale capitalului. Separarea ar slăbi şi mai mult baza de capital. De aceea mă aştept ca propunerea să întâmpine opoziţie", a spus Karel Lannoo, director executiv la Centrului pentru Studii Politice Europene.

Băncile mari, care vor să evite restricţii bancare adiţionale, s-au grăbit să-şi exprime criticile. Guido Ravoet, directorul executiv al Federaţiei Bancare Europene, un grup care reprezintă 4.500 de bănci, a atenţionat că propunerea îi îngrijorează pe membrii asociaţiei şi "pare că nu ia în seamă schimbrile majore de legislaţie deja implementate sau care vor veni".

Jan Pieter Krahnen, profesor de finanţe la Universitatea din Frankfurt şi fost membru al Grupului Liikanen, a atenţionat că Europa este mai vulnerabilă la crizele bancare decât SUA din cauza importanţei mai mari a sectorului financiar pentru economie.

Activele totale ale băncilor europene, sau banii expuşi riscului, echivalează cu 350% din PIB-ul UE. În SUA, procentul corespunzător este 80%. În plus, unele grupuri bancare precum ING, din Olanda, HSBC, din Marea Britanie, şi Santander, din Spania, au active care valorează mai mult decât economiile ţărilor de origine.

De aceea Liikanen, de asemenea membru în consiliul guvernator al BCE, consideră că schimbările structurale care inlcud separarea de activităţile de investiţii ar fi cel mai bun mod de a proteja "părţile cele mai vitale din punct de vedere social" ale băncilor comerciale.

Băncile trebuie să revină la finanţarea economiei de bază

Legat de impactul separării activităţilor bancare de investiţii de cele de retail în România, analistul economic Dragoş Cabat a spus că cifra de afaceri a băncilor româneşti nu este foarte mare şi de aceea integrarea tuturor activităţilor le ajută, de fapt, să ajungă la un volum mare. Astfel, a explicat el, cu cât sunt mai îngrădite băncile, cu atât le va fi greu să ajungă la un volum mare.

"Impactul asupra băncilor ar fi negativ din punctul de vedere al profitabilităţii", a afirmat Dragoş Cabat, adăugând că "pentru client separarea ar fi avantajoasă din punctul de vedere al percepţiei de risc, însă ar fi dezavantajoasă financiar."

Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe, spune că separarea are implicaţii pentru România deoarece "aici sunt multe instituţii de credit care au căpătat alura de bănci universale". Băncile trebuie să se limiteze la mai puţin, să câştige mai puţin, să se concentreze pe retail banking, pe activitatea de creditare şi să revină astfel la finanţarea economiei de bază, a menţionat Daniel Dăianu. În schimb, "o bancă de investiţii este altceva, se angajează în operaţiuni riscante şi nu trebuie să folosească depozitele clienţilor", a adăugat el. Dar chiar şi aşa, activitatea de investment banking trebuie reglementată pentru că apare riscul sistemic. În plus, o astfel de măsură măreşte siguranţa clienţilor şi trebuie încadrată într-un nou regim de reglementare şi supraveghere. "Pe termen scurt cresc costurile, însă pentru sănătatea sistemului este bine", a mai spus Daniel Dăianu.

Pe de altă parte, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a spus că pentru România nu se pune încă problema separării activităţilor bancare cu risc de cele comerciale. "Impactul nu poate fi arondat sistemului bancar românesc" şi încă nu s-a făcut un studiu de impact cu privire la această măsură deoarece subiectul zilei a fost şi este uniunea bancară, a mai spus Florin Dănescu.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9090
Diferență: -0,0855
Ieri: 4.9132
Azi: 4.7494
Diferență: -1,1098
Ieri: 4.8027
Azi: 5.8036
Diferență: -0,0809
Ieri: 5.8083
Azi: 5.0470
Diferență: -0,2096
Ieri: 5.0576