Falimentele corporate sunt în creştere puternică la nivel mondial, în unele ţări atingând niveluri nemaiînregistrate de la sfârşitul crizei financiare din 2008. Acesta este probabil doar începutul unui val de defaulturi corporate, scrie Chris Bryant, editorialist la Bloomberg.
Un deceniu de bani ieftini le-a dat executivilor un sentiment fals de invincibilitate, iar acum o combinaţie de cerere în scădere, inflaţie în accelerare puternică, bilanţuri supraîndatorate şi costuri de finanţare mult mai mari va copleşi companiile mai slabe.
În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, în primul trimestru al acestui an au dispărut 4.230 de companii, cel mai mare număr din istorie, arată datele oficiale.
În mijlocul recesiunii economice, numărul falimentelor corporate din Germania a atins cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani în iunie, la 1.050, notează taggeschau.de. Creşterea faţă de mai a fost de 16%, iar faţă de iunie 2022 de 48%. Acesta este cel mai ridicat nivel din iunie 2016. În Franţa, numărul falimentelor corporate a urcat cu 35% în trimestrul doi al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, punând 55.000 de locuri de muncă în pericol, relevă un raport al firmei de consultanţă Altares, citat de Euractiv.
Numărul închiderilor de companii a ajuns la 13.226 în T2, faţă de 9.826 în trimestrul doi al anului trecut şi atingând noi niveluri fără precedent de la începutul crizei COVID-19 în martie 2020. Numărul falimentelor se situează la cel mai ridicat nivel din 2016, iar o astfel de tendinţă ar trebui să reprezinte un „motiv de îngrijorare“, explică Thierry Millon, autor al raportului citat. „Trebuie să avem în vedere că realitatea economică de mâine nu va fi la fel de bună ca înainte de COVID“, a avertizat acesta.
Numărul total de falimente ar urma să urce la 55.000 în 2023, faţă de 42.000 în 2022. Pierderile de locuri de muncă asociate ar urma să se ridice la 55.700. În Suedia, numărul falimentelor se situează la cel mai ridicat nivel dintr-un deceniu, iar în Olanda acesta a urcat puternic în prima jumătate a anului.
Falimentele au fost consemnate în special în sectoarele ospitalităţii, retailului şi industrial, acestea având legătură cu inflaţia, scrie nltimes.nl.
Faţă de primul semestru al anului trecut, creşterea a fost de 60%. Luna trecută, numărul falimentelor aproape s-a dublat.
În SUA, un număr în creştere de falimente înregistrat în iunie a dus la accelerarea ritmului deja alert de depuneri de cereri de protecţie împotriva falimentului, reflectând condiţiile economice dificile şi scumpirea creditului cu care se confruntă companiile.
S&P Global Market Intelligence a înregistrat 54 de falimente în iunie, semnificativ peste majoritatea lunilor din 2021 şi 2022. Numărul total pe prima jumătate a anului a fost cel mai ridicat din 2010.
Şi în Japonia, numărul falimentelor se află la maximul ultimilor cinci ani.
Companiile se prăbuşesc deşi pieţele muncii şi profiturile afişează o rezilidenţă surprinzătoare. O explicaţie pentru acest lucru, în opinia editorialistului Bloomberg este că programele generoase de susţinere financiară oferite de guverne în pandemie şi relaxarea regulilor privind momentul în care companiile trebuie să ceară protecţie au dus la o pauză neobişnuită în falimente în 2020-2021.
Iar Chris Bryant este de părere că valul va prinde putere. Însă, în locul unui şoc scurt, puternic ca în 2008, experţii anticipează o perioadă prelungită de probleme în sectorul corporate pentru că dobânzile vor rămâne probabil ridicate pentru o lungă perioadă de timp.
