Unii argumentează că Europa va fi forţată să-şi reia relaţiile cu Rusia pentru că are nevoie de gazele ruseşti „ieftine“ pentru a-şi revitaliza economia şi stăvili dezindustrializarea. Însă acesta este un mit, în egală măsură ademenitor şi periculos, bazat pe o neînţelegere fundamentală a modului în care a funcţionat piaţa de gaze europeană. Gazele ruseşti nu au fost niciodată ieftine, scrie Michael Stoppard, strateg-şef pe gaze în cadrul S&P Global Commodity Insights, într-o opinie publicată de Financial Times.
Cu siguranţă, Rusia se bucură de o abundenţă de gaze low-cost care teoretic pot fi livrate ieftin către Europa. Însă Rusia nu şi-a vândut niciodată gazele ieftin, ci doar competitiv, în opinia lui Michael Stoppard.
Din anii ’70 până în anii 2000, Uniunea Sovietică şi mai apoi Rusia au stabilit preţul gazelor ca procent din preţurile produselor petroliere. Dacă preţurile acestora erau ridicate, preţul gazelor se mişca în sus, iar Moscova avea de câştigat. Dacă preţurile petrolului erau scăzute, preţurile gazelor scădeau, dar vânzările puteau fi în continuare realizate peste costuri.
Către sfârşitul anilor ’90, lucrurile au început să se schimbe. Europa a vrut o piaţă pentru gaze. Acest lucru a însemnat o trecere de la raportarea artificială la petrol la setarea unui preţ pentru gaze la huburi şi burse. Speranţa era că în acest fel preţurile vor scădea. La început, ruşii s-au opus ferm.
Însă sub presiunea reglementărilor europene din domeniul concurenţei, contractele au fost treptat ajustate pentru a include preţurile de referinţă. Însă acest lucru nu a însemnat că gazele ruseşti s-au vândut ieftin. S-au vândut pe o bază similară cu cea a tuturor celorlalte gaze, scrie strategul de la S&P.
Reacţia Rusiei la pierderea pieţelor sale tradiţionale din vest este de a căuta o extindere a vânzărilor către est. Negocieri bilaterale au loc între Rusia şi China cu privire la un gazoduct uriaş. Problema este preţul. Chinezii fac presiuni pentru un preţ mai mic.
Iar având în vedere că China are mai multe opţiuni alternative, iar Rusia nu are, Beijingul pare să aibă avantaj în negocieri. Drept rezultat, Rusia va ajunge să suporte costul pierderii pieţei europene.
Când vorbim de gaze ruseşti ieftine, China va fi cea care va beneficia pe viitor de ele. Europa nu s-a bucurat de un astfel de beneficiu, în opinia lui Michael Stoppard.
În Europa, Ungaria a plătit de aproape patru ori mai mult pentru importurile de gaze ruseşti în 2022 decât în 2021, iar în 2023 pierderile suferite de această ţară de pe urma gazelor ruseşti au fost colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro, potrivit Daily News Hungary.
Pierderile financiare suferite de Ungaria de pe urma contractelor pentru gaze ruseşti au atins 564 miliarde de forinţi (1,43 miliarde de euro) în doar un an.
Preşedintele rus Vladimir Putin declarase în februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, că Ungaria primeşte gaze ruseşti la 1/5 din preţul de pe piaţă. Mai târziu, s-a descoperit că exact opusul s-a întâmplat. Kremlinul chiar a adăugat 30% la preţul de pe piaţă în calcule.
