Câtă marfă transportăm în jurul lumii nu constituie cea mai bună măsură a globalizării, aceasta neluând în calcul economia digitală.
Asaltul populist al preşedintelui Trump asupra globalizării a provocat temeri privind sfârşitul sau încetinirea forţei economice care a dat, mai mult decât orice altceva, formă modului în care trăim astăzi.
Şi totuşi, astfel de temeri sunt generate de o necunoaştere a ceea ce este globalizarea cu adevărat şi a modului în care aceasta evoluează, scrie Bloomberg.
Globalizarea este o forţă mai puternică şi mai veche decât Trump. Religii ca creştinismul şi islamismul sunt produse ale globalizării, iar acestea au avut o contribuţie mai mare la promovarea fenomenului decât multinaţionalele americane sau noii giganţi corporate ai Chinei. De asemenea, globalizarea nu este o forţă statică. Păşim într-o eră în care datele reprezintă noul container de transport, existând cu mult mai multe forţe disruptive în mişcare în economia mondială decât tarifele lui Trump. Bine sau rău, suntem mai expuşi unei culturi globale de idei decât am fost în orice altă perioadă şi devenim mai globali ca urmare a acestui fapt. Câtă marfă transportăm în jurul lumii nu constituie cea mai bună măsură a globalizării, aceasta neluând în calcul economia digitală. Războaiele comerciale şi lupta tarifelor dintre SUA şi China au contribuit la o încetinire a comerţului mondial. Dar încetinirea se manifesta deja înainte de Trump.
Povestea mai importantă priveşte modificarea structurală pe termen mai lung a economiei mondiale, în care sunt tranzacţionate în creştere servicii ca cele de streaming.
Schimbările respective înseamnă tranzacţii fizice mai puţine cu bunuri, dar acest lucru nu înseamnă că globalizarea încetineşte, ci că se maturizează şi evoluează.
De asemenea, măsurile economice tradiţionale nu reflectă adevăratul lanţ de aprovizionare.
Considerăm în continuare companiile drept campioni naţionali deşi am intrat cu mult timp în urmă în era multinaţionalelor. De la criza din 2008, a existat de asemenea o încetinire a investiţiilor pe termen lung, cross-border care, la rândul ei a provocat temeri privitoare la o încetinire a globalizării. Totuşi, procentul veniturilor pe care companiile le obţin din afara pieţei locale este cu mult mai mare decât pe vremuri.
Tarifele lui Trump sunt excepţia, nu regula. Chiar în condiţiile în care Trump ridică noi bariere comerciale, restul lumii reacţionează prin diminuarea lor.
Inovaţia are în acelaşi timp un caracter din ce în ce mai global, iar acesta este unul dintre motivele pentru care companiile tech şi universităşile se tem că bătăliile comerciale SUA-China s-ar putea transforma într-un război rece tehnologic.
Iar, chiar în condiţiile în care cifrele privind migraţia se menţin relativ stabile la nivel mondial, călătoriile internaţionale pe termen scurt pentru business sau divertisment au înregistrat o creştere puternică. O proporţie însemnată din această creştere, în special în ultimele două decenii, este rezultatul globalizării.
