Planurile de cheltuieli nu vor mai avea nevoie de aprobarea parlamentarilor, ci de doar un decret, aceasta într-o ţară care are cea mai mare datorie din Europa de Est şi în care sunt din ce în ce mai frecvente protestele de stradă contra eforturilor guvernului de a aduce autoritatea, administraţia, presa şi diverse sectoare de activitate economică sub controlul său.
Noua lege permite guvernului să facă planuri bugetare fără a identifica sursa veniturilor, potrivit Deutsche Welle. La câteva luni după ce a venit la putere în 2010, cu o majoritate de două treimi, Orban a slăbit puterea Consiliul Fiscal, care supraveghea cheltuielile statului, i-a redus bugetul şi şi-a adus acolo trei aliaţi.
Guvernul Orban a redus, de asemenea, independenţa băncii centrale, unde guvernator este acum fostul său ministru de finanţe, şi a autorităţii de reglementare a pieţei media. Banca centrală este criticată deja pentru cheltuieli exuberante pe active care nu au nimic de-a face cu activităţile sale, precum opere de artă şi proprietăţi imobiliare de lux.
„Legea este un pas mare înapoi în ceea ce priveşte transparenţa şi controlul pe care parlamentul îl are asupra portofelului public“, spune Balazs Romhanyi, şeful think tank-ului Institutul pentru Responsabilitate Fiscală. „Guvernul îşi poate lua acum oricât vrea pentru orice şi nimeni nu-l poate opri. Guvernul nu se va expune niciunei dezbateri publice despre cum foloseşte fondurile publice“, a precizat analistul.
În ultimele zile Ungaria a fost scena unor diverse greve pentru salarii mai mari, unele în sectorul transportului. Spectaculos este protestul profesorilor, părinţilor şi elevilor.
Legea interzice profesorilor să facă grevă, dar aceştia o ignoră, notează The Wall Street Journal. Ei cer să fie lăsaţi
să-şi aleagă liber manualele de pe care vor preda şi retragerea obligativităţii orelor de religie şi de morală. Guvernul a introdus o reformă în educaţie prin care îşi întăreşte controlul în acest sector.
În ultimul timp Orban pozează în apărător al valorilor creştine nu doar pentru Ungaria ci pentru întregul Occident european. Amprenta religioasă se vede şi în legislaţie, cum ar fi cea prin care se interzice marilor magazine să stea deschise duminica. Această lege a fost introdusă la propunerea unei mici formaţiuni politice creştine de care FIDESZ avea nevoie pentru a-şi întări controlul în parlament.
Orban este încă popular printre cei care votează datorită mesajelor sale naţionaliste, tradiţionaliste şi antiimigranţi.
FIDESZ a câştigat ultimele alegeri parlamentare cu aproape 45% din voturi. Însă participarea la vot a fost redusă, de 62%. În urmă cu un deceniu, participarea era de peste 70%. Între timp, opoziţia tradiţională s-a autodistrus, iar alegătorii au fost lăsaţi cu doar două opţiuni: FIDESZ şi aliaţii săi şi Jobbik, o formaţiune naţionalistă radicală şi xenofobă.
