Business Internaţional

Inflaţia merge în direcţia cea bună în Europa de Est, adică în jos, asigură guvernele şi analiştii. Urmează scăderile de dobânzi. Toamna ar putea aduce surprize

Oficialii băncii centrale cehe au atenţionat că costurile creditului vor rămâne ridicate mai mult timp decât credeau până acum, ceea ce este în acord cu ce sugerează pentru economiile lor şi alte bănci centrale mai puternice.

Oficialii băncii centrale cehe au atenţionat că costurile creditului vor rămâne ridicate mai mult timp decât credeau până acum, ceea ce este în acord cu ce sugerează pentru economiile lor şi alte bănci centrale mai puternice.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.08.2023, 11:02 1544

Banca centrală a Cehiei a făcut ceva neaşteptat săptămâna tre­cu­tă. A scos din funcţiune un meca­nism special prin care proteja moneda cehă, coroana, de depre­ciere prin intervenţii asupra cursului de schimb valutar. Coroana s-a depreciat apoi, antrenând în cădere şi forintul Ungariei. În vremuri cu inflaţie, o monedă care îşi pierde din valoare creează şi mai multă inflaţie. Este un risc pe care banca centrală cehă şi l-a asumat, dar în cazul ei nu această reacţie este cea care a con­tat, ci mesajul pe care l-a transmis pieţelor: a ieşit din starea de urgenţă.

Aceasta nu înseamnă că instituţia lasă garda jos. Mecanismul de protecţie a coroanei a fost unul special, un instrument de forţă menit să descurajeze speculatorii. Banca centrală poate interveni în continuare pe piaţa valutară în condiţiile în care coroana cehă este supusă unui regim de flo­tare controlată, necesar deoarece moneda este puternic tranzacţio­nată. De obicei, coroana este con­si­derată activ-adăpost în vre­muri de criză şi de aceea mult timp banca centrală s-a luptat să îm­piedice aprecierea exagerată a mo­nedei, nocivă pentru creşterea eco­nomică deoarece scumpeşte exporturile.

Acum, însă, pentru că economia este în stag­nare şi dobânzile cresc, coroana se depre­ciază, creând şi mai multă inflaţie. Banca cen­trală a intervenit de mai multe ori pentru a-i opri căderea, ultima dată în octombrie 2022, ceea ce a costat-o scump. Pe de altă parte, şefii instituţiei par să-şi fi dezvoltat un talent de a ţine pieţele în şah. De închiderea mecanismului special de protecţie era nevoie pentru pregăti­rea următorului pas, mai important: reducerea dobânzilor. Guvernatorul băncii centrale a des­chis declarativ uşa acestei posibilităţi, iar analiştii de la ING prezic că acest lucru se va întâmpla în noiembrie. Con­diţiile ar fi îndeplinite. Eco­nomia este anemiată de dobânzile mari şi se chinuie să iasă din mlaştina recesiunii, rata şomajului este aproape de nivelul minim istoric, iar Cehia este prima ţară din regiune în care inflaţia a coborât sub pragul de 10% (în iunie). De altfel, inflaţia cehă este cea mai mică din Europa Centrală şi de Est.

Dacă acesta ar fi un indicator al traiectoriei dobânzilor, cum inflaţia din Ungaria este aşteptată de guvern să decelereze de la cea mai ridicată cotă din UE sub 10% până la finalul acestui an, dobânzile pentru unguri ar putea începe să scadă puternic în primăvară. Proiecţia este făcută de ministrul ungar al dez­voltării economice Marton Nagy. Banca centrală ma­ghiară reduce de câteva luni o serie de dobânzi de ajustare fină a politicii monetare, însă nu s-a atins de dobânzile principale.

Analiştii de la ING notează că economia un­gară trece acum printr-un proces de dezin­flaţie accelerată din cauza colapsului cererii interne. De asemenea, cred ei, ţara s-ar putea să fi ieşit din recesiune tehnică în trimestrul doi. În Polonia, guvernul asigură că inflaţia se retrage. Un viceministru al finanţelor chiar a pariat că deja în septembrie polonezii se vor lupta cu o inflaţie de doar 10% sau mai mică. Un astfel de pariu îi este la îndemână deoarece indicatorul a scăzut de la 11,5% în iunie la 10,8% în iulie (faţă de aproximativ 20% în Un­garia). Întrebat despre dobânzi într-un interviu pentru un post de radio, oficialul polonez a spus că „spaţiul pentru discuţii şi decizii legate de reducerea dobânzilor se măreşte“.

Alţi economişti şi analişti sunt mai optimişti în privinţa diminuării inflaţiei poloneze. Iar cei optimişti spun că sunt şanse ca banca centrală poloneză, condusă de un apropiat al liderului partidului aflat la guvernare, care este consi­derat a fi de fapt conducătorul din umbră al ţării, să înceapă să taie dobânzile în septembrie. Până când şefii de bănci centrale se decid ce fac, vestea bună pentru unguri şi polonezi este că mâncarea nu se mai scumpeşte în ritmurile alarmante de până acum.

De fapt, în Ungaria inflaţia se retrage în prin­cipal tocmai datorită dezinflaţiei alimen­tare. Scumpirea mâncării şi a utilităţilor a făcut ca Europa de Est să se confrunte cu cea mai severă criză a costului vieţii din vremea tran­ziţiei către economia de piaţă.

Cehia, considerată cea mai matură economie din acest grup, nu face excepţie. Dobânzile sunt la cel mai ridicat nivel de după 1999, amplificând problemele create de traiul mai scump. Dobânda principală este de 7% şi stă la acest nivel de peste an. Chiar dacă costul creditului va începe să scadă, nu înseamnă că acesta va reveni rapid la minimele record de dinainte de criza de inflaţie prea mare. Oficialii băncii centrale cehe au atenţionat că costurile creditului vor rămâne ridicate mai mult timp decât credeau până acum, ceea ce este în acord cu ce sugerează pentru economiile lor şi alte bănci centrale mai puternice. De aceea, a spus guvernatorul Ales Michl, pariurile făcute de speculatori pe ritmul de scădere a dobânzilor din Cehia „s-ar putea să nu se materialize“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO