In fiecare zi in Lower Manhattan, turistii se plimba de-a lungul Capitalism Trail. Ei isi pot incepe plimbarea vizitand curtea Trinity Church, unde Alexander Hamilton, primul secretar al Trezoreriei si arhitectul primului sistem financiar din Statele Unite, este inmormantat. In apropiere, pe Amble Street, ei trec de sediul impunator al bursei newyorkeze, scrie International Herald Tribune.
In plimbarea lor, turistii se pot opri in fata 23 Wall, cladirea asemeni unei fortarete aflate la intersectia cu Broad, fost sediu al bancii J.P. Morgan & Company, cunoscuta candva drept The Corner. Dupa cum scria John Brooks in cartea sa "Once in Golconda", The Corner constituia la inceputul secolului 20 "centrul precis, atat geografic, cat si metaforic, al sectorului financiar american si chiar al celui mondial".
The Corner este acum un condominium de lux denumit Downtown de Philippe Starck. Wall Streetul nu mai este Wall Street de multa vreme.
Marile banci de investitii ca Lehman Brothers, Morgan Stanley si Bear Stearns s-au mutat in Midtown cu ani in urma, iar cea mai mare platforma de tranzactionare, ce apartine bancii elvetiene UBS, se afla in cartierul Stamford. NYSE, care se transforma in bursa electronica, isi va inchide ultimele patru spatii de tranzactionare luna viitoare. Intrebarea predominanta in prezent este daca New Yorkul in intregime va avea soarta Wall Streetului. Se apropie oare perioada in care New Yorkul constituia centrul lumii financiare globale de sfarsit?
Tinand cont de activitatea fondurilor de hedging si a baronilor din sectorul de investitii private din ultimii ani, intrebarea poate parea absurda. Din acest punct de vedere, New Yorkul pare inca a fi "capitala globala a capitalului". In ciuda crizei de pe pietele de credit, indicele bursier Dow Jones Industrial Average se situeaza la niveluri aproape record.
Totusi, in prezent, NYSE nu mai constituie in mod clar epicentrul pietelor financiare globale. Si nici al New Yorkului. Cele mai mari concentrari de fonduri mutuale sunt in Valley Forge, Los Angeles si Boston, in timp ce activitatile de trading si money management capata un caracter global. De la sfarsitul razboiului rece, vaste surse de capital s-au format in afara Statelor Unite, in conturile bancare elvetiene ale oligarhilor rusi, in conturile din Shanghai ale magnatilor chinezi din domeniul productiei si in fondurile controlate de guvernele din Singapore, Rusia, Dubai, Quatar si Arabia Saudita, care s-ar putea ridica la aproximativ 2.500 de miliarde de dolari, conform lui Stephen Jen, economist in cadrul bancii Morgan Stanley.
Aceste fonduri sunt in mare parte valorificate pe plan local. China organizeaza oferte publice initiale pentru companii de stat pe bursele locale ca mijloc de consolidare a pietelor chineze de capital.
Evolutia reprezinta un triumf pentru tot ceea ce reprezinta Wall Streetul: capacitatea de a obtine randamente peste hotare, o integrare sporita a economiei mondiale si triumful capitalismului in zone initial "inchise". Pana la un punct, evolutia este benefica pentru managerii de fonduri de investitii din New York, firmele de private equity si fondurile de hedging putand acum atrage capital din surse noi. Totusi, elita financiara a New Yorkului este ingrijorata.
In luna noiembrie a anului trecut, un grup de directori executivi, economisti si strategi prezenta un raport plin de avertismente privitoare la aparenta deteriorare a pozitiei Americii si implicit a New Yorkului pe scena financiara. "Astazi, pe langa Londra, concuram din ce in ce mai strans cu orase ca Dubai, Hong Kong si Tokio", se arata in raport.
Unele din tendintele evidentiate in raport sunt ingrijoratoare pentru industria de servicii financiare a Statelor Unite. Astfel, se atrage atentia asupra faptului ca proportia detinuta de Statele Unite in ceea ce priveste ofertele publice initiale pe plan global a scazut de la 50% in 2000 la 5% in 2005. Pana de curand, directorii China Construction Bank nu ar fi vazut nicio alternativa pentru lansarea unei oferte publice initiale in afara bursei newyorkeze. Acum, acest lucru nu mai este valabil.
In 2001, bursele din New York reprezentau jumatate din capitalizarea pietelor de actiuni din intreaga lume. Astazi, procentajul este de 37%. In 2005, 9 din cele mai mari 10 listari au avut loc in afara Statelor Unite. Cea mai ampla listare inregistrata vreodata pe plan mondial, cea in valoare de 19,1 miliarde de dolari (13,4 mld. euro) a Industrial and Commercial Bank of China, s-a desfasurat in Hong Kong in 2006.
Datele indica nu atat o schimbare a centrului puterii, ci o schimbare a modului in care este distribuita puterea financiara. In acest deceniu, economia mondiala a devenit multipolara. Pe langa New York si Londra, "Hong Kong si Singapore se transforma in mod clar in centre financiare, iar chinezii investesc in Shanghai", a indicat Robert Rubin, presedinte al comitetului executiv al Citigroup.
Asemeni producatorilor auto si companiilor din sectorul produselor de larg consum, principalele institutii financiare din New York incearca sa devina operatori globali mai putin dependenti de pietele locale. In ultimii ani, NYSE a devenit o companie publica, a angajat un CEO experimentat si a fuzionat cu Euronext, care detine o piata de derivate in Londra si bursele din Paris, Bruxelles si Amsterdam. In ultimul trimestru, NYSE Euronext a obtinut 44% din venituri si 62% din profitul operational din afara Statelor Unite. NASDAQ, a doua bursa din New York ca marime, a esuat in incercarea de a achizitiona bursa londoneza, dar va prelua o parte din OMX, care opereaza bursele din tarile nordice in parteneriat cu un fond de investitii din Dubai.
Marile banci de investitii ce au o stransa legatura cu New Yorkul au si ele un caracter international din ce in ce mai pronuntat. Recent, Goldman Sachs a anuntat ca jumatate din venituri sunt aduse de operatiunile din afara SUA.
Ce inseamna aceasta difuziune pentru economia New Yorkului? Foarte mult. Conform estimarilor lui Steve Malanga, din cadrul Manhattan Institute, exista 175.000 de locuri de munca in cadrul industriei financiare din New York.
"Fara nici o indoiala, revigorarea New Yorkului din punct de vedere financiar, fiscal si economic in anii '90 si dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 poate fi atribuita in mare parte soliditatii si dominatiei Wall Streetului pe plan international", a spus Malanga. Un declin pe termen lung ar aduce prejudicii majore. Fara o baza de productie, New Yorkul ar deveni mai dependent de celelalte sectoare importante ale sale ca turismul, sanatatea, guvernul si educatia, nici unul dintre acestea nedetinand capacitatea Wall Streetului de generare de profituri uriase.
Din moment ce studiile de genul acesta nu pot convinge Congresul american sa stopeze procesul de globalizare si libera circulatie a capitalului, finantistilor miliardari din New York nu le raman foarte multe de facut pentru a stopa relativul declin al orasului. Avand in vedere costurile ridicate de trai si de desfasurare a afacerilor din New York, orasul si-ar putea continua declinul. New Yorkul a mai trecut prin astfel de perioade si a supravietuit. Concentrarea de profesionisti din domeniul financiar ar putea ajuta orasul sa-si mentina statutul neschimbat in aceasta noua era a globalizarii capitalului. In acelasi timp, dolarul, desi slab in raport cu multe monede straine, inca functioneaza ca moneda internationala de schimb.
O modalitate prin care orasul ar putea trece de aceasta perioada de declin ar fi concentrarea pe segmentul clientilor bogati prin intermediul serviciilor cu marje ale profitului mai mari, cum sunt cele bancare de investitii, ale fondurilor de hedging, fondurilor private de investitii si private banking. Astfel de servicii ar putea atrage in egala masura institutii, corporatii si persoane fizice cu bani din intreaga lume catre New York. Astfel, in loc de servicii de lux alimentate in mare parte de salariile si primele de pe Wall Street, New Yorkul va avea servicii de lux care vor alimenta economia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
