La aniversarea a opt ani de la deciderea celui mai mare program de bailout din zona euro, Grecia este mai aproape ca niciodată de momentul în care se va elibera de supervizarea creditorilor şi-şi va încerca singură norocul pe pieţele de capital. Totuşi, scrie Bloomberg, există în continuare importante semne de întrebare cu privire la cât de uşor va putea reveni Atena la normalitate pe măsură ce data exitului din bailout, 20 august, se apropie.
Zona euro a acceptat relaxarea condiţiilor privind o parte a datoriilor de 320 miliarde de euro ale Greciei, însă există în continuare aspecte asupra cărora creditorii ţării nu s-au pus de acord. Printre acestea, ce credite vor fi restructurate şi, mai important, dacă restructurarea va veni imediat sau treptat şi cu condiţii. Deşi Grecia a arătat clar că vrea un „clean exit“ în momentul expirării programului de bailout, din cauza uriaşei poveri a datoriei sale ţara ar putea rămâne sub supraveghere strictă o vreme.
După o recesiune profundă, Atena speră să asiste la o redresare susţinută a economiei sale în următorii ani, deşi rata sa de creştere rămâne în urma restului Europei. UE şi-a redus în jos estimările privind PIB-ul grec la 1,9% pentru acest an şi 2,3% în 2019, de la 2,5% pentru cei doi ani.
Economia greacă rămâne vulnerabilă în faţa punctelor slabe din zone euro, cât şi a riscurilor legate de majorarea dobânzilor şi normalizarea politicii monetare.
Cele mai mari bănci ale Greciei au trecut cu bine ultimele teste de rezistenţă realizate de Banca Centrală Europeană, ceea ce înseamnă că fonduri de aproape 20 miliarde de euro puse deoparte pentru întărirea băncilor pot fi acum folosite în alte scopuri. În pofida rezultatelor, băncile au încă în faţă provocări foarte mari, cum ar fi creditele neperformante, al căror nivel, la aproape 50% din volumul total al creditelor, este cel mai ridicat din Europa.
Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Eurobank Ergasias au supravieţuit celui mai sumbru scenariu inclus în test, ce a vizat o nouă recesiune şi o prăbuşire a preţurilor imobiliarelor.
Astfel, cele mai mari patru bănci ale Greciei nu vor avea nevoie de noi planuri de finanţare, rezultatele testelor de stres indicând că ar pierde aproximativ 15,5 miliarde de euro din capital până în 2020, potrivit Reuters.
Vital pentru încheierea unui acord privind datoriile va fi dacă FMI va lua în considerare rezultatele respective în analiza sa privind sustenabilitatea datoriilor, scrie Bloomberg.
O altă problemă priveşte cât de hotărât va rămâne guvernul grec să continue reformele structurale în lipsa unor stimulente. Relaţia tensionată cu creditorii a erodat în oarecare măsură credibilitatea ţării în ceea ce priveşte implementarea unor reforme vitale pe cont propriu.
Factorul politic va fi de asemenea vital. Alegerile îi tentează pe unii lideri să facă promisiuni pe care nu le pot ţine, iar în condiţiile în care unii analişti se aşteaptă la alegeri nu mai departe de această toamnă, riscul politic rămâne ridicat. Guvernul următor va fi primul din mai 2010 care va decide cu privire la politicile economice, acesta urmând să fie făcut responsabil pentru ceea ce va urma, în sondaje, şi pe pieţe.
Băncile au trecut hopul
Cele mai mari bănci ale Greciei au trecut cu bine ultimele teste de rezistenţă realizate de Banca Centrală Europeană, ceea ce înseamnă că fonduri de aproape 20 miliarde de euro puse deoparte pentru întărirea băncilor pot fi acum folosite în alte scopuri.
