În noiembrie 1939, la scurt timp după ce Germania nazistă a invadat Polonia, o altă ţară din Europa se pregătea să invadeze un vecin mai mic şi mai slab pregătit pentru război. La 30 noiembrie 1939 Rusia invadează Finlanda, iar după o serie de lupte feroce, războiul se încheie cu Tratatul de la Moscova, unde Stalin obţine cu mult mai puţin decât ce spera atunci când a lansat invazia, scrie Bloomberg.
În ciuda faptului că ruşii deţineau avantajul numeric şi tehnologic, finlandezi au reuşit să opună rezistenţă şi să forţeze invazia către punctul de stagnare. Scenariul este izbitor de similar cu ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, unde Vladimir Putin se confruntă cu rezistenţa eroică a ucrainienilor.
Raportul de forţe ruso-finlandez a fost de doi la unu, deci pentru fiecare soldat finlandez cu pregătire militară, existau doi soldaţi ruşi la fel de bine pregătiţi. Mai mult, avantajul privind tehnica militară rusă era covârşitor, pentru că finlandezii luptau cu câteva zeci de tancuri şi avioane împotriva unei forţe care deţinea 5.000 de tancuri şi 4.000 de aeronave. Cu toate acestea, la finalul războiului finlandezii au reuşit să producă armatei roşii de cinci ori mai multe pierderi în raport cu cele provocate lor de invadator.
Cea mai mare problemă cu care ruşii s-au confruntat în timpul Războiului de Iarnă a fost rezistenţa terestră a Finlandei, pe care nici avioanele şi tancurile n-au putut să o doboare. Când Stalin a lansat invazia, obiectivul principal al campaniei era cucerirea Finlandei şi instalarea unui guvern-marionetă la conducerea ţării. Însă Finlandezii au avut alte planuri şi au luptat eroic, motiv pentru care Rusia a reuşit să preia doar 10% din teritoriul ţării şi a obţinut o promisiune de neutralitate din partea Finlandei.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
