Însă odată ieşit de sub influenţa magiei retoricii, sentimentul se schimbă. Perspectivele economice sunt umbrite de acuzaţii de nepotism şi intervenţionism care subminează competitivitatea, sufocă avansul economiei şi-i alungă pe investitori chiar şi dacă Ungaria a reprimit de la agenţiile de rating un calificativ recomandat investiţiilor.
„Ungaria este o poveste de declin treptat al creşterii economice şi al potenţialului de creştere ca rezultat al capitalismului de stat, care este sprijinit prin măsuri intervenţioniste pe termen scurt“, spune Evghenia Sleptsova, economist la institutul de cercetare Oxford Economics.
Orban, în vârstă de 53 de ani, este exemplul standard de politician populist european. El respinge democraţia liberală, atacă establishment-ul comunitar şi companiile internaţionale şi reuşeşte să menţină un avans aparent de nedepăşit în sondajele de popularitate. După schimbările politice din 2016 din Europa şi din SUA, Orban poate fi privit ca un studiu de caz perfect. Ungaria poate arăta ce urmează după ce este crescut rolul statului în economie, fie prin achiziţii directe de bănci sau de furnizori de utilităţi, fie prin remodelarea pieţelor prin legi care înghesuie multinaţionalele pentru a face loc afacerilor locale.
Criticii guvernului Orban arată spre retrogradarea Ungariei în clasamentele competitivităţii. Ţara s-a situat doar deasupra Madagascarului şi Venezuelei la transparenţa guvernului în ediţia 2016 a Indexului Global al Competitivităţii calculat de Forumul Economic Mondial. Clasamentul cuprinde 138 de state şi este alcătuit pe baza răspunsurilor date de executivi de companii. În urmă cu două săptămâni Ungaria a părăsit Parteneriatul pentru un Guvern Deschis, care promovează o guvernanţă mai responsabilă şi sensibilă, spunând că grupul a devenit părtinitor şi s-a transformat într-un loc unde li se ţin lecţii ţărilor.
„Ungaria devine un fel de economie Potemkin. Pare OK din afară, dar se strică de dinăuntru“, spune Jozsef Peter Martin, şeful Transparency International din Budapest.
Orban este primul lider european care l-a sprijinit public pe Trump în cursa acestuia pentru Casa Albă, lăudându-i rezistenţa la tentaţia de a se alătura curentelor de gândire mainstream pentru succes economic.
Moody's Investors Service este ultima din cele trei mari agenţii de rating care au înapoiat Ungariei un calificativ recomandat investiţiilor, argumentând că Orban este hotărât să menţină disciplina bugetară. Costurile de împrumut ale Ungariei sunt acum mai mici decât cele ale Poloniei, care are un rating mai bun. Rata şomajului este printre cele mai mici din UE.
„Ungaria s-a transformat dintr-o oaie neagră într-o poveste de succes“, spunea Orban pe 2 decembrie.
Un magnet pentru investiţiile străine care au intrat în Europa de Est în anii de după căderea regimurilor comuniste, economia maghiară este acum dominată de aliaţii lui Orban, iar statul are o influenţă tot mai puternică. Motivând prin interese strategice, guvernul a preluat companii de utilităţi şi a rescris regulile pentru industrii intregi, de la bănci la firmele care curăţă coşurile de pe case şi magazinele care vând produse din tutun. Luna aceasta EDF din Franţa şi-a vândut statului maghiar divizia de acolo. Eni din Italia şi GDF, tot din Franţa, au plecat mai devreme. Orban a putut să remodeleze rapid economia dând cu piciorul oricărui echilibru. Instituţii independente sunt conduse de oamenii săi: procurorul general este un fost avocat din partidul lui Orban, guvernatorul băncii centrale i-a fost premierului un aliat foarte apropiat în guvern, iar Curtea Constituţională este înţesată de oameni loiali partidului. Parlamentul, dominat şi el de oamenii lui Orban, şi-au făcut un obicei din a aproba pe bandă rulantă propunerile guvernului. Presa independentă dispare, iar cea a mai rămas din publicaţii ajunge treptat sub controlul aliaţilor lui Orban.
Iar acestea au impact asupra investiţiilor - au scăzut cu peste 14% în perioada ianuarie-septembrie „ şi asupra creşterii economice „ economia înregistrează cel mai slab avans din ultimii trei ani -, spune Anders Svendsen, analist la Nordea Bank. Morgan Stanley estimează potenţialul de creştere al Ungariei la 1,7% până în 2030, sub cel al Poloniei sau al Cehiei, o economie mult mai matură.
„Companiile sunt reticente să investească în Ungaria deoarece la nivelul de bază lipseşte încrederea în guvern“, explică Svendsen. „Lipseşte transparenţa şi predictibilitatea.“
