Anunţul a fost făcut de ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, după o reuniune a miniştrilor de Finanţe comunitari de Finanţe de vineri, el afirmând inclusiv că a reuşit să reducă suma la jumătate, folosindu-se de rabaturile bugetare de care beneficiază ţara.
Poziţia lui Osborne a fost contestată imediat de Comisia Europeană, care a clarificat că Marea Britanie a beneficiat întotdeauna de sistemul rabaturilor bugetare, astfel încât discountul asupra contribuţiei bugetare suplimentare ar fi fost oricum aplicat.
Osbourne a reuşit totuşi să amâne plata contribuţiei până în septembrie 2015, după alegerile din regat, în loc de 1 decembrie 2014. Premierul David Cameron a susţinut că nu va plăti suma de 1,7 miliarde de lire solicitată de Comisie şi a respins şi termenul de 1 decembrie, după ce contribuţiile suplimentare ale mai multor state membre au fost anunţate la un summit UE de acum două săptămâni.
Disputa legată de reducerea sau nu a contribuţiei suplimentare cerute Marii Britanii a continuat după reuniunea miniştrilor de Finanţe de la Bruxelles, când Osborne a spus că a reuşit să o reducă la jumătate.
Cu toate acestea, mai mulţi participanţi la discuţii au afirmat că nimeni, inclusiv Osborne, nu a contestat corectitudinea sumei de 1,7 miliarde de lire şi că nu a fost acordat niciun discount.
"Am redus la jumătate factura, am amânat plata acesteia, nu vor fi aplicate dobânzi, iar dacă au avut loc greşeli, ne vom primi banii înapoi. Este un rezultat pentru Marea Britanie. Factura în loc de 1,7 miliarde de lire va fi de circa 850 de milioane de lire", a susţinut oficialul britanic.
Alţi miniştrii europeni au spus însă altceva.
"Suma nu poate fi contestată. Am spus asta, ca mulţi alţii", a arătat ministrul austriac Hans-Jörg Schelling, opinie confirmată şi de omologul său spaniol Luis De Guindos.
Ministrul de Finanţe olandez, care prezidează şedinţele Eurogroup, a precizat că Marea Britanie beneficiază de mult timp de rabaturi bugetare, el adăugând că nu a fost oferit niciun discount.
