Va reveni lumea la austeritatea de după marea criză financiară din 2008? Guvernele lumii se pregătesc să-şi retragă cheltuielile eliberate în pandemie, cheltuieli care au fost cel mai puternic motor al revenirii economice după pandemie. În Europa, acest proces va reaprinde dezbaterile privind austeritatea, de care guvernele se tem. Autorităţile de la Bruxelles au hotărât în octombrie că vor ajusta regulile privind cheltuielile publice anul viitor pentru a nu declanşa un nou episod de austeritate de genul celui din criza financiară din 2008 şi a crea o nouă criză a datoriilor. Dar dacă cheltuielile vor continua, strategii ar trebui să determine cum pot fi cheltuiţi banii cel mai bine, atâta timp cât oportunitatea rămâne.
Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în 2008, de data aceasta, austeritatea înseamnă tăierea cheltuielilor în plus lansate în pandemie.
Programele publice menite să susţină gospodăriile şi companiile în pandemie au reprezentat cel mai puternic motor al redresării de pe urma crizei provocate de coronavirus, iar acum guvernele încep să le frâneze, scrie Bloomberg.
Banii pe care acestea le vor scoate din economii în 2022 echivalează cu aproximativ 2,5% din PIB-ul mondial, de cinci ori valoarea reducerilor efectuate în perioada de austeritate de după criza din 2008, potrivit estimărilor UBS.
Reducerea cheltuielilor va încetini creşterea economică, dar ar putea în acelaşi timp tempera presiunile inflaţioniste care se acumulează. Procesul se derulează cu viteze diferite în diferite părţi ale lumii, şi pentru o varietate de motive.
În Europa, dezbaterile privind austeritatea s-ar putea reaprinde. Negocierile privind căile de revenire la normalitatea fiscală au restârnit tensiuni între tabăra condusă de Germania şi cea a ţărilor mai preocupate să evite o repetare a declinului generat de austeritate din deceniul trecut.
Iar tensiunile nu se vor disipa în curând pentru că reglementările privind datoriile şi deficitul, suspendate în timpul pandemiei, nu vor fi modificate în 2022.
Autorităţile de la Bruxelles au decis acest lucru cu o lună în urmă pentru a evita revenirea la austeritate. „Nu ar trebui să vedem fantoma „revenirii la austeritate“, declara la acea vreme comisarul pe economie al UE, Paolo Gentiloni, potrivit Politico. „Ştim cu toţii că trebuie să menţinem actuala poziţie fiscală de susţinere“.
Franţa, al cărei preşedinte Emmanuel Macron susţine politicile pro-creştere în Europa, şi-a majorat recent planurile de cheltuieli din bugetul pe 2022 pentru a proteja gospodăriile de creşterea preţurilor energiei. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire admite dificultăţile de reducere a datoriilor, dar spune că există priorităţi mai mari post-criză, notează Bloomberg.
Însă, dacă cheltuielile unor guverne tot vor continua, acestea ar trebui să fie făcute responsabil, susţine Harold James, profesor de istorie şi afaceri internaţionale la Universitatea Princeton, într-o opinie publicată de Project Syndicate. Întrebarea, potrivit acestuia, nu este câţi bani sunt de cheltuit, ci mai degrabă cum pot fi banii cheltuiţi cât mai bine pentru asigurarea unui viitor sustenabil.
