Sătule de penuriile de locuinţe, traficul aglomerat, zgomot, poluare şi gunoi, multe destinaţii populare din Europa îşi înlocuiesc campaniile de atragere a turiştilor cu strategii anti-turism, iar unele dintre măsurile menite să-i descurajeze pe vizitatori sunt destul de aspre.
Milioane de europeni şi americani se angajează în aşa-numitul turism din răzbunare în încercarea de a recupera timpul pierdut în pandemie. Milioane de turişti chinezi sunt aşteptaţi de asemenea să viziteze Europa în această vară şi toamnă după eliminarea restricţiilor împotriva COVID pe plan local.
Acest boom, dublat de criza climatică şi un interes în creştere pentru a face turismul să lucreze pentru comunităţile locale, determină oraşele europene să caute noi metode de taxare a vizitatorilor.
Când Hester Van Buren, viceprimar al Amsterdamului, a propus recent o creştere cu 1% a taxei turistice a oraşului, deja printre cele mai ridicate din Europa, colegii săi i-au adus o singură critică: creşterea ar trebui să fie mai mare, scrie The New York Times.
La nivelul întregii Europe, omologii lui Van Buren au gânduri similare, după câţiva ani de creştere constantă a turismului urban înainte de pandemie, multe oraşe europene au găsit mai multe căi de a taxa vizitatorii, care sunt în acelaşi timp o sursă importantă de venituri, dar şi o durere de cap pentru locuitori.
Iar deşi nu există dovezi prea mari că taxele turistice reuşesc cu adevărat să scadă numărul vizitatorilor, măsurile pot aduce fonduri semnificative pentru curăţarea străzilor şi alte îmbunătăţiri urbane care sunt benefice atât pentru vizitatori, cât şi pentru localnici.
Taxele turistice sunt acum larg răspândite în Europa: din cele 30 de ţări analizate într-un sondaj din 2020, 21 aveau astfel de taxe, de obicei în intervalul 50 de eurocenţi-3 euro pe persoană pe noapte.
Ţările din sudul şi vestul Europei, unde turismul tinde să reprezinte o cotă mai mare din economiile naţionale, sunt mai înclinate către astfel de taxe, însă Hansen se aşteaptă ca şi ţările nordice să impună în scurt timp taxe similare. În linie cu această tendinţă, unele destinaţii europene care au de multă vreme taxe turistice au început să le majoreze ratele sau să impună taxe adiţionale.
Anul trecut, autorităţile din Barcelona au introdus o taxă adiţională peste taxa turistică deja existentă. Noua taxă va fi majorată la 3,25 de euro de la 2,75 euro pe 1 aprilie anul viitor, iar aceasta este de aşteptat să genereze 52 de milioane de euro, bani care vor fi puşi deoparte pentru cheltuieli pe spaţii publice şi protecţia mediului.
La fel se întâmplă în oraşul croat Dubrovnik. Acesta impune de multă vreme o taxă turistică, însă în 2019 guvernul croat a introdus şi o taxă pe vasele de croazieră. Taxa respectivă este de aşteptat să aducă 750.000 de euro în acest an, fondurile urmând să fie folosite pentru îmbunătăţirea drumurilor din oraş.
În Amsterdam, unde taxele turistice este de aşteptat să genereze 185 milioane de euro în acest an, astfel de beneficii sunt probabil chiar mai evidente. Oraşul impune două taxe: una turistică şi una pe vasele de croazieră. Primăria oraşului a adoptat recent o propunere de interzicere a vaselor de croazieră din porturile acestuia, măsura fiind totuşi aşteptată să intre în vigoare de-abia de anul viitor.
Ca măsuri suplimentare de limitare a turismului, oraşul vrea de asemenea să transforme hotelurile în birouri şi să impună ore de închidere mai devreme barurilor şi cluburilor, notează CNN.
Şi alte destinaţii turistice europene, printre care Edinburgh, se gândesc să introducă noi taxe turistice.
Pe întregul continent, dar în special în rândul celor mai populare destinaţii, localnicii spun că nu mai suportă efectele destructive ale supraturismului. Veneţia, de exemplu, este atât de copleşită de numărul mare al vizitatorilor, încât a introdus o taxă de intrare cuprinsă între 3 şi 10 euro pentru accesarea oraşului şi insulelor sale, potrivit Forbes.
Euronews scrie că UNESCO a ameninţat recent că va introduce oraşul pe lista locurilor din patrimoniul mondial aflate în pericol. Potrivit oficialilor UNESCO, autorităţile din Veneţia nu iau suficiente măsuri pentru a proteja oraşul de impactul schimbărilor climatice şi turismului în masă.
Franţa a prezentat recent o strategie de combatere a supraturismului. Ministrul francez al turismului Olivia Gregoire a declarat că Franţa are nevoie urgentă să gestioneze mai bine influxurile de turişti care ameninţă „mediul, calitatea vieţii localnicilor şi experienţele vizitatorilor săi“, conform france24.com.
În Spania, Santiago de Compostela din Galicia vrea să introducă o taxă turistică pentru combaterea supraturismului. Oficialii locali plănuiesc de asemenea să limiteze numărul de turişti din centrul istoric al oraşului, relatează Forbes.
În Portugalia, să dai muzica tare pe multe dintre cele mai populare plaje te poate costa între 200 şi 36.000 de euro.
