Industria statiunilor balneare din Franta este total dependenta de sistemul de sanatate francez, majoritatea costurilor tratamentelor in astfel de locatii fiind suportate de sistemul de asigurari foarte bine dezvoltat, scrie The Wall Street Journal.
Acesta este si cazul statiunii Aix-les-Bains, mandria oraselului in care este situata si cea mai importanta sursa de venit a locuitorilor din zona. Inca din anul 1860, cand Napoleon al III-lea a decis sa renoveze vechile bai romane situate la poalele Alpilor pentru a le reda folosintei publice, Termele Nationale din Aix-les-Bains au devenit un simbol binecunoscut al sistemului de asigurari de sanatate francez.
Clientii celebrei statiuni balneare din Franta se declara extrem de multumiti de serviciile pe care le ofera cei de aici, iar Jacqueline Surmont si sotul ei, Guy, un muncitor in constructii pensionat, sunt un bun exemplu in acest sens.
Ei isi urmeaza cu consecventa in fiecare dimineata tratamentele impotriva reumatismului, mai ales ca masajul zilnic de 13 minute, baile termale care urmeaza dupa, transportul si chiar cazarea sunt suportate de catre sistemul national de sanatate francez.
Doamna Surmont, o pensionara de 76 de ani cu parul vopsit intr-un rosu aprins, considera ca "cei de aici au mare grija" de cei doi.
In prezent insa, Aix-les-Bains se confrunta cu probleme destul de grave cauzate de anuntul presedintelui francez Nicolas Sarkozy privind eliminarea unui numar de aproximativ 23.000 de locuri de munca din sectorul bugetar. Masura guvernamentala ar avea efecte negative importante in Aix-les-Bains, aproape jumatate dintre cei 165 de angajati ai statiunii aflandu-se in pericol de a-si pierde posturile.
Martine Claret, o angajata in varsta de 52 de ani specializata in fizioterapie si reprezentanta a sindicatului angajatilor, afirma ca, in urma masurii presedintelui Sarkozy, cei care lucreaza in statiunea balneara nu au avut de ales decat sa apeleze la greva. Numarul celor care lucreaza in sectorul bugetar francez este enorm, atingand cifra de aproximativ 6 milioane de persoane, iar toti acesti angajati exercita o presiune financiara importanta asupra bugetului de stat.
Presedintele Sarkozy, spre deosebire de alti presedinti francezi care au protejat acest sector, evitand sa il restructureze pentru a nu se confrunta cu greve sau cu violente sociale, a decis ca salariile si pensiile numerosilor profesori, factori postali, soferi de autobuz sau politisti apasa prea greu asupra finantelor publice - chiar daca foarte multe dintre aceste meserii sunt destul de invechite.
Sarkozy a afirmat intr-o declaratie recenta ca Franta isi mentine acelasi numar de controlori vamali pe care il avea si in urma cu 15 ani, desi, in prezent, majoritatea granitelor din Uniunea Europeana sunt deschise. El a mai spus ca nu intelege de ce numarul de 721 de functionari diplomatici trimisi in fosta colonie franceza Senegal este atat de mare raportat la cel 271 de diplomati francezi pe care ii gazduieste India. Presedintele francez se intreaba retoric daca acest lucru "este normal".
Insa anuntul lui Sarkozy a trezit furia generala a Frantei, guvernul din aceasta tara trebuind sa se confrunte cu tot mai multe proteste generate de temerea acuta ca sistemul de sanatate ar putea avea mult de suferit.
In oraselul Carhaix din regiunea franceza Bretagne, oamenii au recurs chiar la masura extrema de a inchide spitalul de chirurgie din localitate si majoritatea maternitatilor. Primarul orasului, Christian Troadec, a afirmat ca "guvernul nu are niciun drept sa transforme regiunea intr-o zona pustie, lipsita de un sistem eficient de asigurari de sanatate".
Si profesorii, insotiti de parintii elevilor, au recurs la proteste stradale de cateva ori in ultimele luni, intr-o incercare de a impiedica eliminarea a peste 11.000 de locuri de munca in invatamant, planificata pentru acest an. Reprezentantii guvernului francez afirma ca, in prezent, exista mult mai putini copii care sa intre in sistemul de invatamant decat erau in urma cu zece ani, asa ca masura se dovedeste a fi foarte necesara. In schimb, cei care se opun acestei idei sustin ca studentii ar putea fi lipsiti astfel de invatarea unor materii importante pe care nu ar mai avea cine sa le predea, cum ar fi latina sau greaca, spre exemplu.
Cei aproape 7.000 de muncitori forestieri angajati de statul francez sunt o alta parte importanta a celor care s-au alaturat grevelor.
Rene Montagnon, reprezentantul unuia dintre cele mai mari sindicate franceze din domeniu, este nemultumit de faptul ca guvernul cere marirea productiei de lemn, desi vrea sa faca reduceri drastice de personal. El a afirmat ca "aceasta atitudine este specifica doar luptei care se desfasoara in natura".
La Aix-les-Bains, toti fizioterapeutii sunt angajati sa lucreze in regim full-time pe tot parcursul anului in ciuda faptului ca statiunea devine aglomerata in principal pe perioada verii.
Pentru a da tuturor angajatilor cate ceva de facut, acestia sunt deseori transferati de la munca de fizioterapeuti la receptie sau in alte parti ale statiunii atunci cand Aix-les-Bains se afla in afara sezonului.
Claret, reprezentanta sindicatului, afirma ca declinul acestei statiuni a avut un impact atat de puternic asupra moralului angajatilor, incat i-a facut pe aproximativ 27 dintre ei sa apeleze la concediu pe caz de boala, in special din cauza depresiei.
A participa la protestele impotriva masurii propuse de presedintele Sarkozy a devenit un motiv de mandrie nationala in statiunea Aix-les-Bains. La sfarsitul secolului al XIX-lea, baile de aici reprezentatu un important punct de atractie pentru nobilii din Europa. Statiunea a fost vizitata deseori de Eugenie, sotia lui Napoleon al III-lea, si chiar de catre regina Victoria a Marii Britanii.
Toate statiunile balneare franceze si-au capatat neobisnuitul renume din prezent in 1947, atunci cand asa-numita "Securitate Sociala", sistemul national de sanatate francez, a hotarat sa suporte costurile tuturor tratamentelor in astfel de locatii pe care doctorii le prescriau pacientilor.
Pe la mijlocul anilor '80, statiunea a ajuns sa gazduiasca mai mult de 50.000 de pacienti pe an, iar primarul localitatii unde este situata Aix-les-Bains, Dominique Dord, afirma ca "statiunea balneara era mandria orasului, iar economia din zona a inflorit pe langa ea".
In ultimele doua decenii, statiunea nu a mai cunoscut o evolutie atat de buna ca in trecut. In anii '90, reputatia Aix-les-Bains a fost pusa la incercare de o epidemie a "bolii legionarilor". In acelasi timp, alte centre private, mult mai noi, au inceput sa faca o concurenta serioasa statiunii balneare.
In anul 2000, desi statiunea pierdea din ce in ce mai multi clienti, organizatia franceza Termele Nationale a reusit sa convinga guvernul si autoritatile locale sa investeasca o suma de aproape 50 de milioane de euro (80 de milioane de dolari) pentru a extinde si imbunatati cladirile de care se folosea Aix-les-Bains. Desi banii au fost alocati, nu a fost intocmit un buget suficient de exact pentru cheltuirea lor, asa ca mare parte din ei au capatat probabil alte destinatii. In proiectul initial era prevazuta construirea unui ascensor care sa faciliteze deplasarea persoanelor aflate in scaun cu rotile, insa acest lucru nu a mai fost realizat.
Michel Palmer, presedintele asociatiei nationale franceze a medicilor specializati in tratamente balneare, considera ca "acest lucru este destul de suparator, avand in vedere faptul ca majoritatea pacientilor sunt foarte batrani, se afla imobilizati in scaune cu rotile sau nu reusesc sa se deplaseze prea usor".
In 2007, Termele Nationale au gazduit un numar de 27.446 de pacienti, inregistrand o pierdere de aproximativ 3,53 milioane de euro. In acest an, la inceputul sezonului estival, solarul statiunii nu era folosit de nimeni, iar in apropiere un semn avertiza ca oamenii sa pastreze linistea.
Nevoit sa suporte pierderile din ce in ce mai mari, Biroul national de audit al Frantei a recomandat ca guvernul francez sa nu mai asigure fonduri din sistemul de sanatate pentru tratamentele efectuate in statiunile balneare. Administratia guvernamentala a ordonat celor de la Aix-les-Bains sa respecte decizia privind reducerea de personal si sa isi restranga activitatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
