Pentru că în Germania consensul este regula, protestele şi grevele de amploarea celor din ultimele săptămâni sunt neobişnuite. Şi chiar periculoase, spun unii comentatori. Ele riscă să şubrezească legătura tradiţională dintre şefii de companii şi muncitori şi să stabilească un precedent. Acest lucru îi sperie pe manageri, după cum scrie The Economist. Dar ar trebui să fie şi un semnal de alarmă pentru companiile străine şi economiile dependente de marea economie germană.
La Berlin, în faţa Porţii Brandenburg, anunţata săptămână de proteste ale fermierilor s-a prelungit cu încă o zi. Iar ieri erau adunaţi în istorica piaţă din capitala Germaniei mai mulţi protestatari ca niciodată de la dezlănţuirea valului de nemulţumire. Într-o opinie publicată de Die Welt, unul dintre cele mai populare ziare germane, se arată semnificaţia istorică a protestelor. „La unison cu guvernul, locuitorii oraşelor avertizează asupra fermierilor subversivi.
Aşa cum Marx şi Engels au spus, protestele ţăranilor au o putere revoluţionară explozivă. În loc să scoată în faţă prejudiciile, liberalii ar trebui să înţeleagă ce voia să spună Engels prin «distrugerile de amploare ale războiului ţăranilor»“, se arată în opinia citată, care poartă titlul „Vestitorii revoluţiei“. Dar agricultura germană din prezent este departe de cea de pe vremea părinţilor comunismului. Asociaţia Fermierilor din Germania este una dintre cele mai puternice organizaţii de lobby din această ţară, cu conexiuni excelente la nivel politic de decenii.
Fermierii au ocupat cu tractoarele centrul Berlinului doarece guvernul a hotărât să le reducă subvenţiile pentru carburanţi, o sumă şi aşa mică, după cum au constatat unii analişti, care arată şi că în ultimii ani în sectorul agricol german s-au realizat profituri frumoase. Alţii spun că valul de furie are o ţintă greşită, acesta putând fi îndreptat mai bine asupra tarifelor impuse în agricultură la nivelul întregii UE: acestea fac ca produsele să fie scumpe pentru consumator şi slăbesc Europa (opinie în Süddeutsche Zeitung, un alt ziar de importanţă naţională din Germania).
Dar la demonstraţiile de acum participă, pe lângă „ţăranii“ moderni, şi mecanicii de locomotivă, transportatori, artizanii şi chiar cetăţenii care denunţă extremismul de dreapta. La aceste din urmă demonstraţii au participat şi liderii partidelor aflate la guvernare. Iar de pe margine, managerii de companii s-ar putea să asiste la o tendinţă îngrijorătoare. În Germania, şefii şi angajaţii conduc de obicei afacerile împreună.
De aceea, proteste de amploare cum sunt cele din prezent sunt neobişnuite, notează The Economist. Acest Mistgabelmop (revolta furcilor), aşa cum au început să denumească unii protestele fermierilor, va testa relaţiile armonioase de muncă din Germania în acest an. Austeritatea nou îmbrăţişată de guvern i-a împins pe fermieri până la limită. Protestele au mobilizat şi alţi muncitori supăraţi, deja încordaţi de presiunea inflaţiei, a recesiunii şi a austerităţii autoimpuse de guvern. Pe 9 ianuarie, mecanicii trenurilor de marfă şi de pasageri de la Deutsche Bahn, compania naţională de transport feroviar, au început o grevă pentru salarii şi program de muncă mai bune.
Greva feroviară ar putea costa companiile 100 de milioane de euro pe zi dacă le întrerupe producţia. Industriile auto, chimică şi siderurgică, cea mai mare din ţară, depind în mod special de transportul feroviar. Starea de spirit a muncitorilor este din ce în ce mai proastă. „Circulă mesaje cu fantezii despre o revoluţie“, a avertizat Robert Habeck, ministrul economiei. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania face tot posibilul pentru a amplifica nemulţumirile.
La Dresda, saşii liberi, un alt grup de extremă dreaptă, s-au infiltrat în protestul fermierilor care cereau „oprirea semaforului“ (cum este denumită coaliţia de guvernare a social-democraţilor, democraţilor liberali şi verzilor din cauza culorilor partidelor lor).
Thomas Puls de la IW Köln se teme că grevele vor dăuna imaginii Germaniei ca loc prielnic pentru afaceri. Şefii locali sunt deja îngrijoraţi de o versiune germană a protestelor violente ale vestelor galbene din Franţa din 2018. Jochen Kopelke, şeful sindicatului poliţiştilor din Germania, a avertizat într-un interviu acordat ziarului Tagesspiegel că fermierii au fost probabil „doar începutul unui val enorm de proteste anul acesta“. Germania a fost singura mare economie care s-a micşorat în 2023, an încheiat într-o notă deosebit de acră, cu o scădere neaşteptată a încrederii afacerilor. Anul acesta se conturează a fi şi mai dur. Preşedinta Camerei de Industrie şi Comerţ al landului Hessa a avertizat asupra unui exod al companiilor germane, înconjurate la ele în ţară de ideologie, interdicţii, birocraţie excesivă şi de lipsa îndrumării. „Companiile pur şi simplu nu ştiu la ce să se aştepte“, a spus Kirsten Schoder-Steinmüller.
