Fondurile de aproximativ 5,4 miliarde de euro ale liniei preventive de împrumut pe care România o are de la FMI, UE şi Banca Mondială ar putea fi insuficiente în cazul unei retrageri masive a băncilor europene din ţară, potrivit unei analize a Morgan Stanley, citată de Bloomberg.
Linia preventivă de la creditorii internaţionali "ar putea fi insuficientă în cazul unei reduceri puternice a expunerii", se arată în nota Morgan Stanley.
Grupul financiar american consideră, însă, improbabil un astfel de scenariu în regiune.
"Continuăm să considerăm că nu există motive pentru o retragere «big bang» din regiune. Pentru bănci, în principal, credem că implicarea FMI şi a Comisiei Europene în oricare ţară în Europa Centrală şi de Est ar fi încurajatoare în mod deosebit", se arată în nota pentru investitori.
O retragere a băncilor ar putea determina mai multe ţări din Europa de Est, nu numai România, să apeleze la FMI.
Statele din regiune ar putea fi nevoite să folosească fondurile de care dispun prin acordurile actuale sau să negocieze pachete de ajutor financiar de la Fond în cazul unei acutizări a retragerii de fonduri de către băncile occidentale.
Ţările care nu au în prezent acorduri cu FMI ar trebui să negocieze astfel de înţelegeri "pentru a spori încrederea suficient încât acest scenariu să nu se materializeze", au scris economiştii Morgan Stanley.
Europa de Est, unde instituţiile de credit din Vest controlează circa 80% din sectorul bancar, riscă un deficit de finanţare în contextul în care băncile-mamă sunt afectate de deteriorarea calităţii portofoliilor de împrumuturi şi de încetinirea creşterii economice. Ieşirile de capital ar exacerba criza creditelor în regiune şi ar lovi cererea internă. Băncile occidentale au împrumutat 139 de miliarde de euro Europei de Est, estimează Morgan Stanley.
"Privim la presiunile de reducere a expunerii şi vedem că o retragere agresivă a băncilor din Vest, care nu este scenariul nostru de bază, ar lăsa un asemenea deficit de finanţare în Europa Centrală şi de Est încât majoritatea statelor, cu excepţia Cehiei, ar fi probabil forţate să apeleze la pachete de sprijin existente de la FMI şi UE", avertizează Morgan Stanley.
Ungaria ar avea nevoie de circa 12 miliarde de euro de la FMI pentru a restabili încrederea, estimează analiştii băncii americane.
În luna martie, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).
Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
