Când traderii au aflat că inflaţia din SUA a încetinit la 4%, cel mai lent ritm al scumpirilor din ultimii doi ani, cotaţiile petrolului au început să urce. Îmblânzirea inflaţiei a încurajat pieţele să creadă că banca centrală a Americii va pune capăt creşterilor de dobânzi, reducând presiunile de pe consum. Preţurile ţiţeiului au urcat şi când banca centrală chineză a coborât dobânzile pentru a energiza creşterea economică.
China nu se confruntă cu inflaţie puternică, aşa cum este cazul în SUA şi UE. Se poate spune că traiectoria dobânzilor din economiile mari ale lumii influenţează preţurile petrolului, după cum şi cât de scumpă sau de ieftină este această materie primă vitală poate influenţa dobânzile. Prin urmare, cine vrea să ghicească direcţia preţurilor petrolului se poate uita şi la dobânzi. Dar într-o lume imprevizibilă, în care petrolul este folosit ca armă economică sau ca instrument de forţă geopolitică, preţurile nu sunt dictate doar de dobânzi sau de principalele motoare ale pieţei, cererea şi oferta.
În ultimele zile, cotaţiile s-au mişcat în zig-zag, în funcţie de aşteptările traderilor privind dobânzile din SUA şi economia chineză. Au scăzut când se anticipa că Fed va face luna aceasta o pauză mică pentru a mai majora o dată dobânzile luna viitoare. De asemenea, cotaţiile s-au dus în jos când indicatorii din economia chineză arătau slăbiciune. Preţurile şi-au revenit când datele despre inflaţia americană au arătat o încetinire semnificativă, de la 5% în aprilie la 4% luna trecută. În urmă cu un an, inflaţia se apropia de 9%.
Despre Banca Centrală Europeană se crede că va mai majora dobânzile joi cu 25 de puncte de bază şi că sunt şanse mari ca astfel să se apropie foarte mult de finalul ciclului de scumpire a creditului. Majorarea dobânzilor duce de obicei la scăderea preţurilor petrolului deoarece scumpirea creditului înseamnă încetinirea activităţii economice, a consumului şi slăbirea cererii pentru combustibil şi carburanţi. Pe 3 mai, de exemplu, cotaţiile au coborât cu 4% după ce Fed a majorat dobânzile, deşi investitorii se temeau pentru economie, scrie Yahoo! Finance. Preţurile petrolului au la rândul lor efecte economice. SUA, UE şi Marea Britanie, economii foarte mari, sunt mai puţin dependente de petrol acum faţă de cum erau cândva, însă energia, inclusiv petrolul, încă poate influenţa mersul economiei.
Ministrul german al economiei tocmai a avertizat că în lipsa gazelor naturale ruseşti ţara sa va fi obligată să reducă activitatea industrială sau chiar să închidă fabrici. „În actualul climat, Banca Angliei, BCE şi Rezerva Federală americană vor acţiona probabil cu prudenţă, având în vedere că preţuri mai mari ale petrolului vor duce la creşterea costurilor cu transportul şi producţia.
Cotaţiile mai mari ale petrolului nu puteau veni într-un moment mai prost. Când băncile centrale se luptă deja cu presiuni inflaţioniste, acest lucru poate reduce şi mai mult puterea de cumpărare a consumatorilor“, spune Giles Coghlan, strateg la HYCM. Iar OPEC, organizaţie de tip monopol care manipulează piaţa petrolului prin controlarea producţiei şi exporturilor, în frunte cu Arabia Saudită sunt hotărâte să ţină sus preţurile, chiar dacă acest lucru înseamnă persistenţa presiunilor inflaţioniste în Europa şi SUA. O parte din statele membre ale OPEC nu sunt prietenoase Vestului.
Inflaţia din SUA şi din UE a dat înapoi în ultimele luni mulţumită retragerii preţurilor petrolului, gazelor naturale şi energiei în general. Coghlan crede că este puţin probabil ca băncile centrale să răspundă imediat la creşterea cotaţiilor petrolului, însă o pot face dacă apar efecte indirecte, precum scumpiri efectuate de companii sau creşteri de salarii.
„În cele din urmă, cea mai recentă mutare a OPEC, aceea de a extinde reducerile de producţie, înseamnă că dobânzile vor sta sus mai mult timp, ceea ce face mai probabilă perspectiva venirii recesiunii“, a mai spus Coghlan. Petrolul Brent, referinţa pentru piaţa europeană şi internaţională, se tranzacţiona ieri la 75 de dolari pe baril, sub maximul acestui an de aproape 90 de dolari.
În vara anului trecut, când inflaţia pur şi simplu a explodat, iar pieţele erau zdruncinate de războiul energetic pornit de Rusia contra Vestului, cota maximă atinsă a depăşit 120 de dolari pe baril. În 2019, anul de dinainte de pandemie, preţul maxim a depăşit cu foarte puţin 70 de dolari barilul. Când în anul următor consumul şi economiile s-au prăbuşit, cotaţiile au atins şi minime de 15 dolari pe baril.
Unii analişti spun că în următoarele luni, cotaţiile ţiţeiului îşi vor continua scăderea, dar mult mai lent, ceea ce înseamnă că efectele de frânare ale ieftinirii petrolului asupra inflaţiei se vor disipa, scrie Barron’s. Alţii, pentru a face prognoze de preţ, pun accent mai mult pe ce se întâmplă în economia Chinei, cel mai mare consumator de petrol. Acolo, boom-ul de după retragerea carantinelor a lăsat locul unei reveniri anemice. Zborurile internaţionale care pleacă din China sunt la doar 40% din nivelurile de dinainte de pandemie.
Prin urmare, consumul de carburant este redus. În industrie, revenirea este mai lentă decât în sectoarele bazate pe consum, potrivit Bloomberg. OPEC, ca să justifice reducerea producţiei de petrol pentru a menţine preţurile ridicate, previzionează persistenţa incertitudinilor economice globale şi a creşterii slabe. Deciziile de a tăia producţia luate de OPEC nu funcţionează în interesul tuturor producătorilor mari. Rusia, aflată sub sacţiuni occidentale, este interesată să vândă cât mai mult pentru a câştiga cotă de piaţă şi menţine un flux sigur de venituri din petrol. În situaţia Rusiei mai sunt Iranul şi Venezuela. Prin urmare, un alt grup de analişti, printre care Goldman Sachs, crede că pe măsură ce creşterea economică globală încetineşte, iar cererea de petrol se restrânge, pe piaţă se va forma un surplus de producţie care va împinge în jos cotaţiile. De asemenea, SUA pot influenţa piaţa prin accesarea rezervelor strategice şi sunt forţate să facă acest lucru de poziţia Arabiei Saudite. Goldman Sachs estimează pentru petrolul Brent un preţ de 81 de dolari pe baril în decembrie, cu toate deciziile OPEC.
