Crearea unei uniuni bancare cu o supraveghere mai strictă, aşa cum este avut în vedere de Comisia Europeană, ar pune băncile locale din ţările UE care nu sunt în zona euro în inferioritate netă în faţa grupurilor bancare mari din Vest, deoarece acestea vor avea spatele asigurat de mecanismele de salvare ale uniunii monetare.
Acesta este semnalul de alarmă tras de reprezentanţii ţărilor comunitare care nu au adoptat euro, reuniţi la Bruxelles pentru a discuta despre uniunea bancară al cărei plan va fi prezentat astăzi de CE.
În ţările din centrul şi estul UE, unde 65% din sectorul bancar este controlat de bănci străine, predominant din Austria, Germania, Franţa şi Italia, există îngrijorări că întărirea reglementărilor va da un avantaj injust băncilor mari în faţa celor locale, scrie EUObserver. "Dacă are de ales între o bancă austriacă şi una românească, unde şi-ar ţine bunica ta banii? Este clar că o bancă cu Mecanismul European de Stabilitate şi Germania în spate are un avantaj faţă de o bancă locală", a subliniat un diplomat al UE. Pentru zona euro, crearea uniunii bancare este importantă deoarece ar marca momentul în care membrii uniunii monetare îşi vor împărţi riscul salvării băncilor.
Ambasadorii României, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei, Marii Britanii, Poloniei, Suediei şi Ungariei s-au întâlnit în Bruxelles pentru a discuta despre temerile legate de planurile CE pentru o uniune bancară. Planurile prevăd că BCE va stabili care dintre bănci trebuie să-şi consolideze capitalul sau să vândă din active pentru a evita falimentul. Aceasta este o condiţie cerută de Germania pentru a accepta ca viitorul fond permanent de salvare al zonei euro, ESM, să fie accesat direct de băncile cu probleme din zona euro. Însă planurile pun membrii UE din afara zonei euro care mai au încă bănci proprii într-o poziţie dificilă. Aceştia vor stoparea crizei din uniunea monetară, dar nu vor să susţină o Europă cu două viteze.
Ţările din afara zonei euro pot opta pentru intrarea în uniunea bancară, dar nu ar participa la luarea deciziilor în consiliul Băncii Centrale Europene (BCE). Măsuri luate în cadrul clubului euro pentru stabilizarea euro, precum retragerea capitalului din subsidiarele est-europene pentru a ajuta băncile-mamă, ar putea avea efecte negative asupra economiilor private astfel de lichidităţi.
"Cel puţin vom avea un rol de observator"
Niciunul din cele zece state din afara uniunii monetare nu se gândeşte să folosească dreptul de veto asupra acestor reforme pentru a nu bloca măsuri care ar stabiliza zona euro, potrivit declaraţiilor mai multor diplomaţi. Doleanţa principală a grupului non-euro este asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru băncile din zona euro şi cele din afara ei.
"Cel puţin vom avea un rol de observator în consiliu, dacă acceptăm voluntar toate limitările care vin odată cu uniunea bancară", a mai spus diplomatul.
În zona euro, Estonia este un caz special, deoarece întregul sistem bancar al acestei ţări aparţine băncilor suedeze. Însă Suedia nu face parte din uniunea monetară, astfel că după ce Estonia va intra în uniunea bancară, băncile ţării vor rămâne sub supraveghere suedeză.
În privinţa planurilor UE pentru uniunea bancară, cele mai zgomotoase critici le aduce Germania. Berlinul sprijină crearea unui singur supraveghetor al sistemului bancar, însă este îngrijorat de gradul ridicat de centralizare, de amploarea supravegherii şi de ritmul rapid de implementare a reformelor, scrie Financial Times.
Reformele ar presupune una dintre cele mai mari cedări de suveranitate din istoria zonei euro şi ar pune în sarcina BCE responsabilitatea pentru toate băncile.
Ministrul german de finanţe Wolgang Schaeuble consideră însă că nicio structură de supraveghere n-ar putea supraveghea eficient toate cele 6.000 de bănci din zona euro. Berlinul sugerează că BCE ar trebui să supravegheze doar 60 de bănci cu importanţă sistemică.
De ce este nervoasă Germania
Mai mulţi oficiali europeni cred că Germania se împotriveşte doarece nu vrea să renunţe la puterea naţională de supraveghere, mai ales în privinţa reţelei de bănci de economii, un important instrument politic.
Bruxellesul are deja planificată introducerea reformelor. Astfel, din ianuarie 2013 BCE ar urma să preia suprevegherea oricărei bănci care necesită ajutor de la stat, din iulie ar primi responsabilitatea pentru băncile cu importanţă sistemică, iar din 2014 ar primi responsabilitatea pentru toate băncile.
Pe lângă rapiditatea implementării, Germaniei pare că nu-i convine nici ordinea. Schaeuble a declarat săptămâna trecută că supravegherea ar trebui să înceapă cu băncile sistemice, la rând urmând, "poate", băncile aflate într-un program de salvare.
În acest fel s-ar putea întârzia recapitalizarea directă a băncilor irlandeze şi spaniole, deoarece ele ar intra târziu sub supravegherea BCE.
Ţările din afara zonei euro urmăresc cu interes şi discuţiile cu privire la crearea unui parlament sau a unui grup special în Parlamentul European exclusiv pentru statele din uniunea monetară, deoarece această măsură ar grăbi conturarea unei Europe în două viteze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
