Sfârşitul unei iluzii. Diplomaţia americană a hamburgerului şi cea germană Wandel durch Handel, ambiţiile de îmblânzire a Rusiei prin comerţ şi investiţii, au eşuat

Deschiderea primului restau­rant McDonald’s în Rusia, în ianua­rie 1990, a marcat o schimbare tec­tonică în lumea afacerilor la nivel internaţional.

Cozile formate au fost uriaşe când George Cohon, un canadian, a deschis primul McDonald’s în Mos­cova în 1990, angajându-se în ceea ce acesta a numit „diplomaţia hambur­ge­rului“ în încercarea de a deschide apetitul ruşilor pentru capitalism.

Cohen, preşedinte al McDonald’s în Canada şi Rusia, a decedat în această săptămână la vârsta de 86 de ani. Acesta şi-a abandonat afacerea din domeniul juridic când Ray Kroc, fondator al McDonald’s, i-a oferit franciza lanţului pentru estul Canadei. Cohon a împrumutat 70.000 de dolari pentru a cumpăra drepturile şi şi-a deschis primul restaurant în London, Ontario, în 1968, scrie The New York Times.

În 1971, acesta a devenit senior chairman al McDonald’s în Canada şi Rusia. În memoriile sale „To Russia with Fries“, Cohon scrie că o întâlnire întâmplătoare cu o delega­ţie rusă la jocurile olimpice de la Montreal din 1976 l-a determinat să petreacă 14 ani în negocieri exaspe­ran­te sau ceea ce acesta a numit „diplomaţia hamburgerului“, pentru a surmonta obstacolele birocraţiei comuniste.

Deschiderea cu succes a primului restaurant din Rusia a demonstrat însă într-un final „că noi relaţii eco­nomice între ţara noastră şi restul lumii sunt posibile“, scria Cohon.

În 2022, însă, McDonald’s a anunţat că începe să-şi închidă cele 850 de restaurante din Rusia şi să le vândă ca reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Într-un e-mail în care anunţa ieşirea companiei din Rusia, CEO-ul McDonald’s Chris Kempczinski remarca faptul că existenţa com­paniei în această ţară purta o im­portanţă mai mare decât burgerii săi, notează CNN.

„De fapt, speranţa este cea care a adus McDonald’s pe piaţa rusească“, scria Kempczinski. „Speranţă pentru o ţară care se deschidea în faţa lumii după decenii de izolare. Speranţă că lumea devenea puţin mai conectată“.

Această speranţă şi promisiune, a argumentat acesta, sunt acum imposibil de imaginat după invadarea Ucrainei.

În condiţiile în care corporaţie după corporaţie vede climatul de business din Rusia lui Putin neprietenos nu doar pe moment, ci în permanenţă, ideea potrivit căreia comerţul pregăteşte calea pentru democraţie şi pace nu mai stă în picioare, arată la rândul său Paul Musgrave, profesor de ştiinţe politice la University of Massachusetts Amherst.

Războiul din Ucraina demonstrează că o idee similară, de această dată a nemţilor, Wandel durch Handel, schimbarea prin comerţ şi investiţii, a eşuat la rândul ei.

Criticii remarcă faptul că aderenţa Germaniei la o politică de schimbare prin comerţ nu este limitată doar la relaţia cu Rusia, privind şi China, şi avertizează că angajamentul fără condiţii nu duce la liberalizarea dorită a acestor regimuri autocratice.