Business Internaţional

Ştiri pe scurt din business internaţional

Omul de afaceri de origine boliviană German Efromovich, care deţine şi cetăţenie poloneză, ia în considerare achiziţionarea operatorului aerian fanion al Poloniei LOT Polish Airlines, potrivit Warsaw Business Journal. “Am în mod sigur în vizor Alitalia şi LOT”, a declarat Efromovich. Magnatul, care mai deţine şi compania aeriană columbiană Avianca, a mai spus că o altă opţiune ar fi crearea unei noi companii aeriene în Europa. Acesta a indicat că va discuta cu autorităţile poloneze în legătură cu achiziţionarea LOT. Polonia intenţionează să privatizeze compania. Numai o entitate din interiorul UE va putea deţine peste 50% din LOT. Recent, compania poloneză a evitat intrarea în faliment prin reducerea numărului de rute neprofitabile şi includerea de aeronave moderne Boeing 787 în cadrul flotei sale, scrie WSJ. Guvernul polonez a salvat LOT în decembrie anul trecut printr-un credit de 127 milioane dolari. Compania a anticipat o pierdere operaţională de 6,6 milioane $ pe acest an, faţă de o pierdere de 47 milioane de $ prevăzută în cadrul planului de restructurare. Cătălina Apostoiu

Guvernul ungar se află în discuţii avansate în vederea extinderii unui parteneriat cu Rusia în domeniul energiei nucleare în decursul mai multor decenii, scrie Portfolio.hu. Discuţiile vizează prelungirea duratei de viaţă a unicei centrale nucleare ungare, cea de la Paks, în vederea furnizării de energie ieftină către gospodării şi companii. Preţul energiei reprezintă un aspect vital în ceea ce priveşte competitivitatea Ungariei şi prin urmare o prioritate a guvernului, a declarat secretarul de stat ungar Janos Lazar. “Dacă guvernul nu va lua măsuri pentru a asigura funcţionarea în continuare a centralei, aceasta va fi închisă în anul 2037, făcând astfel imposibilă realizarea planurilor de reducere a facturilor la electricitate pentru gospodării şi de furnizare de energie mai ieftină pentru companii”, a declarat Lazar. Cătălina Apostoiu

Marea Britanie va înlocui bancnotele din hârtie de 5 lire sterline cu unele din polimer începând din 2016, iar pe cele de 10 lire începând din 2017, a anunţat guvenatorul Băncii Angliei, Mark Carney. Noile bancnote de 5 lire vor avea imprimată imaginea lui Winston Churchill, iar cele de 10 lire pe cea a scriitoarei Jane Austen. O decizie asupra eventualei lansări a unei bancnote din plastic de 20 de lire, cu cea mai mare circulaţie, va fi luată „la timpul potrivit“, a spus Carney, citat de cotidianul britanic Financial Times. Noile bancnote îşi vor păstra designul „şi vor combina cele mai bune părţi ale tradiţiei şi progresului“, a spus guvernatorul, adăugând că schimbarea este „o evoluţie naturală“. Carney a introdus bancnote din plastic şi în Canada, unde a condus banca centrală înainte de a prelua în iulie postul similar din Marea Britanie. Studiul privind trecerea Băncii Angliei la bancnote din polimer a fost iniţiat în urmă cu trei ani, înainte de sosirea actualului guvernator. Marius Oncu

Agenţia pentru privatizări din Grecia încearcă să atragă marile fonduri de hedging americane, inclusiv cel al miliardarului John Paulson, pentru vânzarea de active variind de la insule la porturi. Oficialii eleni au discutat săptămâna aceasta, la New York, cu Paulson. Agenţia pentru privatizare trebuie să strângă 11 miliarde de euro din privatizări până în 2016. Fonduri, precum Paulson & Co şi Third Point, care au profitat în ultimii ani de pe urma speculaţiilor cu obligaţiuni ale Greciei, s-au arătat interesate de activele statului elen, a declarat directorul executiv al agenţiei pentru privatizări, Andreas Taprantzis. „Există o percepţie mai bună în privinţa investiţiilor în Grecia. În urmcă cu şase luni sau un an, investitorii veneau în Grecia căutând randamente de 30%. Era ceva ireal“, a spus Taprantzis într-un interviu pentru Bloomberg, preluat de cotidianul elen Kathimerini. Agenţia trebuie să obţină din privatizări anul următor 3,6 miliarde de euro, obiectiv considerat ambiţios de Taprantzis. Marius Oncu

Hewlett-Packard (HP) a mărit salariul anual al directorului general Meg Whitman de la un dolar la 1,5 milioane dolari, pentru a-l aduce la un nivel competitiv în raport cu salariile primite de şefii altor companii din sectorul IT, relatează Bloomberg. Majorarea va fi aplicată retroactiv, de la data de 1 noiembrie, potrivit unui anunţ al companiei destinat Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC). Whitman, angajată în 2011 pentru revitalizarea HP, se confruntă cu declinul vânzărilor provocat de cererea slabă pentru PC-uri şi a intensificat concurenţa pe piaţa tehnologiei destinată companiilor. Acţiunile HP au urcat cu 93% în acest an la bursa din New York, după trei ani de evoluţie descendentă. Anca Dumitrescu

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.12.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO